Pensii 2022. Este colaps la sistemele de pensii, creşte vârsta de pensionare

Pensii 2022. Cauza principală pentru criza spre care se îndreap­tă sistemele de pensii ale Europei este legată de populaţia în curs de îmbătrânire, cu o cotă în creştere din plăţile pentru pensii către o populaţie din ce în ce mai îmbă­trânită depinzând de o forţă de muncă în diminuare, scrie Politico.

Cauza principală pentru criza spre care se îndreap­tă sistemele de pensii ale Europei este legată de populaţia în curs de îmbătrânire, cu o cotă în creştere din plăţile pentru pensii către o populaţie din ce în ce mai îmbă­trânită depinzând de o forţă de muncă în diminuare, scrie Politico.

Pensii 2022. Cresc pensiile în România, dar scade numărul pensionarilor. Noile rapoarte INS pentru primul trimestru din 2022
Dependenţa demografică a per­soanelor vârstnice este de aşteptat să crească până în 2050, depăşind 75% în cazul Italiei, Spaniei şi Greciei şi 50% în majoritatea ţărilor UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Combinată cu o intrare mai târ­zie în forţa de muncă, cariere mai puţin stabile şi un şomaj ridicat în rândul tinerilor în unele dintre cele mai îndatorate ţări, aceasta creează un cocktail exploziv pentru finanţele publice.

Alte articole

Țara din Europa care oferă cele mai mari pensii: Unde își trăiesc vârstnicii bătrânețea fără griji

O soluţie parţială ar consta în formarea unei populaţii mai bine pregătite, cu salarii mai mari care să plătească taxe mai mari, arată Karina Doorsley, economist la Economic and Social Research Institute din Dublin.

Însă deşi problema pensiilor poate fi rezolvată în diferite moduri, voinţa politică pentru a face acest lucru este redusă. Guvernele sunt puţin dispuse să ofere alegătorilor perspectiva de a munci până la vârste mai înaintate sau de a le lua mai mult din buzunare.

Pensii 2022. Anunţul vine de la CCR, se plătesc RETROACTIV sume consistente
Acest lucru reiese clar din ceea ce s-a întâmplat în Franţa, unde majo­rarea vârstei de pensionare a devenit un subiect sensibil. „Politic, acest lucru este foarte dificil, pentru că niciuna dintre opţiuni nu este foarte bine primită“, subliniază Doorsley.

Astăzi, sistemele de pensii pay-as-you-go sunt norma în cea mai mare parte a lumii. Problema este că în timp ce trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase, vârsta de pensionare a ră­mas mai mult sau mai puţin con­stantă, iar oficialii aleşi se opun creşterii pensiilor.

Chiar şi când politicienii încearcă să soluţioneze problema, aceştia se lovesc de opoziţia sindicatelor şi se deschid criticilor opoziţiei. Pensiile sunt un subiect important pentru mulţi alegători, ceea ce înseamnă că partidele politice caută să obţină acceptul electoratului, mai degrabă decât să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung.

Pentru a scăpa de părtinirea poli­tică, strategii pot privi pentru soluţii către ţări ca Suedia, unde reforma sistemului de pensii necesită susţine­re transpartinică. Iar în cazul gu­vernelor care pot majora vârsta de pensionare, acestea pot oferi oame­nilor o posibilitate extinsă de a alege când şi cum să se pensioneze, oferind stimulente financiare pentru munca până la vârste mai înaintate.

Însă astfel de paşi necesită curaj politic. „Există multe posibilităţi pentru schimbarea sistemului. Iar acesta trebuie schimbat foarte rapid pentru a avea o şansă ca dezechilibre să nu apară pe viitor“, arată Carl-Georg Luft, preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Generaţiilor Viitoare din Germania.

Varstele de pensionare in Europa

Austria – 65 / 60 de ani
Belgia – 65 de ani
Franta – 65 de ani si 4 luni
Bulgaria – 65 / 62 de ani
Italia – 66 de ani si 7 luni / 65 de ani si 7 luni
Grecia – 67 de ani
Irlanda – 66 de ani
Polonia – 65 de ani si 7 luni / 60 de ani si 7 luni
Romania – 65 de ani / 60 de ani si 7 luni

Sursa: Finnish Centre for Pensions