Descurajant: Românii trăiesc cu 5 ani mai puţin decât ceilalţi europeni

Pe primul loc în clasament se situează Elveţia cu peste 80 de ani speranţă de viaţă, urmată îndeaproape de Islanda şi Italia, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Ţările vecine, Ungaria (73,3 ani) şi Bulgaria (72,8 ani), deşi sunt sub media europeană, se situează deasupra României (72,7 ani), iar Lituania (71,1 ani) şi Letonia (70,9) sunt pe ultimele locuri şi singurele ţări unde speranţa de viaţă este mai mică decât a românilor.

„Speranţa de viaţă este direct proporţională cu investiţiile în sănătate şi tocmai de aceea poziţia României în acest clasament nu reprezintă o surpriză. Investiţia în medicamentele de ultimă generaţie este un factor al scăderii speranţei de viaţă. Cel mai recent raport EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că, la nivel global, între 40-59% din creşterea speranţei de viaţă pe o perioadă de aproximativ 10 ani se datorează medicamentelor inovatoare şi poate cel mai important accesului la aceste medicamente. Din păcate, inovaţia în România este pe lista de aşteptare, întrucât sunt mai bine de 5 ani de când nu au fost introduse spre compensare sau gratuitate terapii noi. Vorbim de medicamente de ultimă generaţie, care sunt mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, cu un grad de tolerabilitate mai mare şi, paradoxal, care implică cheltuieli mai reduse pentru bugetul Sănătăţii. Sunt medicamente în mare parte pentru bolnavii de cancer, de hepatită, diabet, cei cu boli cardiovasculare, pe scurt pentru bolnavii cronici care luptă în fiecare zi pentru supravieţuire”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

La rândul său, Sorin Popescu, coordonator Grup Comunicare ARPIM a arătat că „speranţa de viaţă scăzută a românilor se justifică şi prin faptul că România se află pe ultimele locuri şi la alte capitole ale Sănătăţii: alocarea procentuală din PIB, cheltuielile cu medicamente per capita sau consumul de medicamente”.

Alte articole