De ce românii FUMEAZĂ mai mult şi ECONOMISESC mai puţin decât alte popoare: din cauza GRAMATICII

Astfel, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentală Keith Chen de la universitatea americană Yale, care împarte limbile vorbite în lume în două categorii în funcţie de cum este perceput conceptul timpului, scrie Mediafax.

„Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor – pentru care economiseşti – este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferenţiază între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea”, a declarat Chen pentru BBC Business Daily.

Un român va economisi mai puţin decât un german sau un japonez şi are o predispoziţie mai ridicată pentru fumat şi obezitate, reiese din studiul „Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea şi activele la retragerea din activitate”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Spre deosebire de popoarele cu forme gramaticale clar definite pentru viitor, popoarele unde distincţia nu este evidentă economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârşitul vieţii, în timp ce pe parcursul unui an există o probabilitate cu aproape o trime mai mare să pună bani deoparte.

Alte articole

Studiu: 46% dintre români apelează la AI pentru sprijin emoțional, iar 42% sunt stresați din cauza situației financiare

STUDIU: Taxarea cu 3% a miliardarilor lumii poate preveni aproape 30 de milioane de decese până în 2030

De asemenea, vorbitorii care folosesc forme de prezent în referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze şi cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce şansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, afirmă economistul.

Româna intră în categoria limbilor care fac clar diferenţa între prezent şi viitor, cu tendinţe mai slabe de economisire şi o preocupare mai redusă faţă de sănătate. Alte limbi clasificate similar sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca sau ucraineana, se aarată în studiu.

Ebraica este, de asemenea, inclusă în aceast grup, la fel şi limba moldovenească.

La polul opus se află limbile în care diferenţa prezent-viitor nu apare clar şi depinde de interpretarea din context. Printre acestea se află o serie de limbi din Europa, precum daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza şi norvegiana; din Asia, precum cantonez, mandarina, indoneziana şi japoneza; respectiv din Africa, precum swahili.

Chiar şi între limbile din Europa există diferenţe gramaticale clare în privinţa modului de raportare la evenimente viitoare, spune Chen.

„În engleză trebuie să spui «it will rain tomorrow – va ploua mâine», în timp ce în germană poţi spune «morgen regnet es – plouă maine»”, a afirmat el.

Cercetarea profesorului de la Yale a stârnit critici în rândul economiştilor şi lingviştilor. Aceştia afirmă că exită un număr de motive culturale, sociale sau economice pentru care vorbitorii diferitelor limbi se comportă diferit.

Chen afirmă că a avut o opinie similară la începutul studiului, dar cercetările desfăşurate în nouă ţări – Belgia, Burkina Faso, Etiopia, Estonia, Congo, Nigeria, Malaezia, Singapore şi Elveţia – au verificat factorii invocaţi în prezent de criticii săi.

„Poţi găsi familii vecine, cu acelaşi nivel de educaţie, venit şi chiar aceeaşi religie. Familiile cu limbi care nu fac diferenţa între prezent şi viitor vor economisi mai mult”, a spus el.

Profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, afirmă că influenţa gramaticii unei limbi asupra modului în care utilizatorii acesteia percep lumea este redusă.

„Gradul în care limba formează gândurile este limitat. Vorbim de reacţii de ordinul milisecundelor. Nu s-a dovedit că ar exista o legătură cu modul în care oamenii percep lumea sau îşi trăiesc viaţa. Este o idee tentantă dar nu are sens”, a declarat McWhorter.

De asemenea, limbile au fost în trecut clasificate greşit, afirmă lingvistul, subminând corelaţiile statistice.

„Rusa şi limbile înrudite seamănă cu mandarina mai mult decât crede profesorul Keith Chen”, a spus el.