Legendele Mărţişorului, unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale românilor

Originile sărbătorii Mărţişorului nu sunt cunoscute exact, însă ea este prezentă nu doar la români, ci şi la bulgari, ceea ce îi face pe experţi să creadă că provine de la daci şi traci.

Cercetări arheologice efectuate în ţara noastră, la Schela Cladoveri, au descoperit amulete asemănătoare cu mărţişorul datând de acum circa 8.000 de ani. Amuletele erau făcute din pietricele vopsite în roşu şi alb, care erau înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a lui Iordache Golescu.

Semnificaţia celor două culori ale Mărţişorului este relevată de legendele populare. Se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ luând chipul unei fete frumoase, care a fost, însă, capturată şi ţinută prizonieră de un zmeu. Pentru a o elibera, un flăcău s-a luptat cu zmeul, vărsându-şi sângele pe zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitorii primăverii.

O altă legendă spune că, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit prin pădure şi a observat cum răsare un ghiocel. Iarna a chemat, însă, vântul şi gerul pentru a distruge floarea. Primăvara a dat zăpada la o parte, însă s-a rănit la deget, din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge cald a căzut pe ghiocel, care a reînviat, iar Primăvara a învins Iarna.

Alte articole

Primarul Pandele, mână largă pe bani publici. Cât a plătit anul acesta pentru 10.000 de mărțișoare. În 2025, contractul cu același scop a fost dat unei firme înființate cu trei luni de publicarea anunţului în SEAP!

Pescobar a aruncat cu bani în prima zi de primăvară. „Am cumpărat 12.000 de mărțișoare”

În calendarul popular ziua de 1 martie reprezintă începutul primăverii și în vechime marca chiar începutul anului nou calendaristic, care debuta odată cu venirea sezonului cald.

„Caracterul sărbătoresc îi conferă acestei zile valențe magice, oraculare, atât pentru noul sezon agricol cât și pentru viața oamenilor. În această zi, uneltele și semințele se sfințeau, iar oamenii își alegeau o zi din primele nouă ale lunii – zilele Babelor – în funcție de care își puteau prezice viitorul în anul respectiv”, explică etnologul Ania Moldoveanu pentru ROMÂNIATV.NET.

„Primele zile ale sezonului cald sunt încărcate de energia soarelui de primăvară, care poate fi înșelător în această perioadă – „soare cu dinți”. Contracararea acțiunii acestuia se realiza prin purtarea mărţişorului, materializat într-un ban de argint”, mai povesteşte etnologul.

Mărțișorul ca amuletă era alcătuit din două fire împletite și înnodate, având culoarea alb și roșu, uneori negru, semnificând lumina și întunericul, steriliatea și fertilitatea, căldura și frigul sau viața și moartea. Șnurul împletit putea fi decorat cu ban de aur sau de argint.

În legendele populare se spune că baba Dochia a găsit umblând cu oile un ban, pe care l-a găurit și l-a legat cu un fir de lână, de unde obiceiul de a purta astfel mărțișorul.

„Punerea sau legarea mărţişorului se făcea la 1 martie, dimineața devreme, înainte de răsăritul soarelui. Mărțișoarele se dăruiau copiilor de către bunici părinți și mai ales nași, existând credința că apără de soare sec – insolație, de friguri – malarie, și că aduc noroc și belșug”, spune etnologul.

Mărțișorul se purta timp de câteva săptămâni, până la Paști sau până la apariția primelor stoluri de păsări călătoare, și apoi era agățat într-o tufă înflorită sau de ramurile unui pom fructifer, pentru un transfer simbolic al calităților acestora.

„Din secolul XIX mărțișorul se transformă în bijuterie și se răspândește în spațiul urban. Șnurul devine mai mult simbolic și însoțește un obiect artizanal: coșar, trifoi, potcoavă, floare, semn de noroc, sănătate, belșug sau bogăție. Astăzi mărțișorul este oferit femeilor de către bărbați sau de către o altă femeie, pentru a completa bucuria venirii primăverii cu gestul de a oferi și de a primi daruri”, a precizat Ania Moldoveanu.