Cum încearcă Sebastian Vlădescu să scape de condamnarea la 8 ani şi jumătate în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța

Sebastian Vlădescu face orice numai să scape de condamnarea la închisoare în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța. La termenul de luni, apărarea lui Sebastian Vlădescu a cerut la acest capitol audierea mai multor politicieni grei ai vremii în care clientul lor a fost ministru al Finanțelor dar și în perioadele în care Vlădescu nu a deținut această funcție.

Apărătorii lui Vlădescu au cerut audierea foștilor premieri ai României Emil Boc și Călin Popescu Tăriceanu, a foştilor miniștri Anca Boagiu, Radu Berceanu, Dobre Gheorghe, Gheorghe Ialomițeanu și Gheorghe Pogea.

De asemenea, se cere reaudierea altor martori cheie ai DNA, respectiv cei care au manipulat sumele de bani încasate de Vlădescu, Boureanu și ceilalți judecați în acest dosar de la compania austriacă Swietelski.

Vă reamintim că fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat, în martie 2022, la 8 ani și 6 luni cu executare în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța.

Alte articole

Sebastian Vlădescu, condamnat definitiv de ÎCCJ la şapte ani şi patru luni de închisoare cu executare. Boureanu, închisoare cu suspendare

În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi Mircea Costea, cumnatul lui Geoană – 7 ani şi Cristian Boureanu – 3 ani și 4 luni cu executare.

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, dar şi fostul deputat PDL Cristian Boureanu au fost trimişi în judecată de DNA în noiembrie 2019 într-un dosar care vizează plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa. Vlădescu este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență, în timp de Boureanu este acuzat de trafic de influenţă.

Alături de cei doi politicieni, au fost trimişi în judecată Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, pentru trafic de influență și complicitate la luare de mită, un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită, şi Constantin Dascălu, fost secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor.

Infracțiunile din dosarul de corupție au fost săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Citeşte şi: Noi audieri în procesul lui Sebastian Vlădescu. Fostul ministru, faţă în faţă cu judecătoarele a căror recuzare a cerut-o

Procurorii DNA susţin că activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape.

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

• O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
• Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată.