Un diplomat de la ONU le cere colegilor să nu mai vină în stare de ebrietate la negocieri

„Saloanele de negocieri trebuie să fie, în viitor, o zonă liberă de beţie”, a declarat Torsella. „Este ca şi cum, atunci când eşti adolescent, părinţii te pun într-o situaţie jenantă pentru că te-ai îmbătat în noaptea de dinainte”, a comentat declaraţia Richard Gowan, un expert în domeniul ONU din cadrul Centrului pentru Cooperare Internaţională de la Universitatea New York, potrivit Mediafax. „Cred că (iniţiativa) a provocat numeroase chicoteli”, a adăugat el.

Potrivit publicaţiei, la începutul renovării sediului central al ONU din Manhattan, în 2009, una dintre primele „victime” a fost Salonul Diplomaţilor, unde, de decenii, „delicata muncă diplomatică era susţinută cu un păhărel”. Pierderea barului a condus la proteste din partea diplomaţilor şi înfiinţarea unuia temporar, acum desfiinţat, dar „setea la ONU pare că este în continuare puternică”, apreciază NYT. De asemenea, diplomaţii au putut să fumeze pe culoarele şi în sălile de şedinţe de la sediul central al ONU, unde nu se aplică legile oraşului, până în 2008.

Deşi clădirea este în continuare în renovare, o plimbare înăuntru pare o călătorie înapoi în timp, optimismul şi speranţa create odată cu construirea ei pe ruinele celui de al Doilea Război Mondial fiind evidente în continuare, dar şi impresia că moravurile acelei perioade sunt încă valabile în ceea ce priveşte consumul de alcool, comentează publicaţia.

„ONU s-a curăţat fizic, dar există în continuare un fel de cultură reziduală a anilor ’50-’60. Simţi un fel de blocare în trecut”, este de părere Gowan, al cărui tată a fost diplomat. „Ca branşă, diplomaţii sunt nişte consumatori de alcool înrăiţi”, continuă expertul, care adaugă că tatăl său bea cu moderaţie, însă a cunoscut diplomaţi care nu erau moderaţi în acest sens.

De asemenea, Pamela Vandyke-Price scrie pentru revista The Diplomat că între alcool şi diplomaţie există o legătură de secole. „Claret, un vin francez, era asociat cauzei susţinute de Tories”, iar Whigs beau vin din Portugalia (porto) amestecat cu brandy, scrie ea. Apelul la „sobrietate” apare şi în ediţia online a revistei Foreign Policy, care scrie, citând diplomaţi sub protecţia anonimatului, că la ultimele negocieri privind bugetul, în decembrie, cel puţin un delegat era „intoxicat cu prea mult alcool”.

Diplomaţi din mai multe ţări au refuzat să comenteze, joi, pentru NYT, pe tema consumului de alcool, însă, în privat, unii au sugerat care ar fi ţările din care provin cei mai răi „contravenienţi”. Ei i-au citat pe canadieni şi whiskyul lor, pe ruşi şi votca sau pe francezi şi vinul lor. Torsella nu a dorit să acorde un interviu, iar ambasadorul rus la ONU Vitali Ciurkin a declarat că „nu ar trebui să se bea (alcool) în timpul sesiunilor”, dar că, „după program este o problemă personală. Cu toţii avem vieţile noastre private, nu?”.