Fum alb, fum negru: Ritualul secular prin care se anunţă alegerea unui Papă

Culoarea neagră a fumului ce iese pe coşul şemineului instalat în Capela Sixtină indică un dezacord, iar culoarea albă anunţă că Biserica Catolică are un nou papă. Însă istoria a arătat că mai există şi „zona gri” a acestui ritual, când  comunicarea non verbală cu fum se cam încurcă tot bazându-se pe arderea buletinelor de vot pentru a comunica cu exteriorul, relatează un blog al postului NBC News, citat de Mediafax. „În pofida tuturor pregătirilor, tot nu iese bine„, este de părere Christopher Bellitto, profesor de istorie de la Kean University, în New Jersey.

Publicul presupune că Vaticanul trebuie să folosească fumul pentru a comunica, deoarece Biserica ar fi făcut acest lucru de pe vremea Sfântului Petru încoace, însă lucrurile nu stau deloc aşa, potrivit lui Frederic Baumgartner, autorul cărţii „Behind Locked Doors: A History of the Papal Elections”. Timp de secole, au fost utilizate clopote sau tunuri pentru anunţarea veştilor.

De la clopote şi tunuri, până la bombe de fum

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Credincioşii au început să se adune în piaţă zilnic, pe timpul conclavelor, şi să urmărească coşul de fum pentru a afla că a avut loc un vot abia începând de pe la 1800, iar primele alegeri la care cardinalii au utilizat două tipuri de fum pentru a anunţa rezultatului votului au avut loc în 1903, potrivit lui Baumgartner.

Alte articole

Care este rolul podelei false instalate în Capela Sixtină pe perioada conclavului. Ce alte modificări au fost aduse celei mai cunoscute incinte din Palatul Vaticanului

De asemenea, obţinerea unui foc bun doar din buletine de vot a reprezentat o provocare, situaţia ameliorându-se după pontificatul lui Pius al X-lea, de când s-a ordonat ca fiecare hârtiuţă utilizată în timpul conclavului să fie arsă. Acestui Papă i-a fost teamă că unii cardinali ar putea oferi informaţii presei. „Pius al X-lea s-a simţit ofensat de materiale publicate de ziare după alegerea sa”, afirmă Baumgartner.

Citeşte şi: Istoria Vaticanului în cifre: Cel mai lung conclav a durat DOI ANI şi NOUĂ LUNI

Iniţial au fost utilizate paie umede pentru înnegrirea fumului, fără să se obţină întotdeauna rezultatul scontat. În 1958, după două alarme false, cineva a avut ideea utilizării unor „bombe de fum”. Culoarea era potrivită, însă Capela Sixtină a avut de suferit.

Semne de la Dumnezeu

După 5 ani s-au utilizat rachete militare de semnalizare, iar la primul dintre cele două conclave din 1978 s-au utilizat aditivi chimici, iar cardinalii „au ieşit icnind şi resprirând cu greu”, scrie John Thavis în cartea sa, „The Vatican Diaries”. La al doilea, au revenit la mai puţin ofensivele rachete militare de semnalizare, dar atunci când cardinalii l-au ales ca papă pe Ioan Paul al II-lea fumul a fost gri.

În 2005, Vaticanul nu vrea să mai greşească şi introduce două sisteme de ardere. Unul pentru arderea buletinelor de vot, celălalt pentru arderea unor cartuşe chimice în vederea colorării fumului. Exista, de asemenea, un plan de rezervă, potrivit căruia un clopot de zece tone, al nouălea cel mai mare din lume, să fie tras pentru a anunţa alegerea papei.

Cu toate acestea, după ce cardinalii l-au ales pe Benedict al XVI-lea, fumul care a ieşit pe coş a avut o culoare incertă. De asemenea, potrivit lui Thavis, au apărut probleme în Capelă, unde, de fiecare dată când era deschisă uşa pentru introducerea unor buletine de vot, în incinta pictată de Michelangelo pătrundea fum negru. „Cardinalii nu sunt tocmai nişte oameni îndemânatici”, notează Bellitto.

Tot atunci, din cauza emoţiei, nimeni nu l-a mai alertat pe electricianul Vaticanului, care aştepta în clopotniţă, să tragă clopotul, scrie Thavis în cartea sa. Pentru ca situaţia să fie şi mai confuză, unele clopote au sunat, şi anume cele care au marcat ora şase, dar cel mare a anunţat alegerea papei cu o întârziere de 17 minute.