Ce este spaţiul Schengen şi cum ar profita România de aderarea la zona de liberă circulaţie

De ce are acest nume? Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.

Ce țări fac parte din Schengen? Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.

În prezent, 26 țări fac parte din acord: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin frontierele deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și, prin urmare, sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen, scrie EuropeLiberă.

Alte articole

Anunț important! Criza pensiilor lovește România: 80 de miliarde de lei lipsesc: „Va fi aproape imposibil să reușim să ne descurcăm”

România a pierdut 19 miliarde de euro cât a fost ținută la „poarta” Schengen. Costurile masive pe care le-a avut limitarea liberei circulații în UE

Ce țări nu fac parte din Schengen? Dintre cele cinci state membre UE care nu fac parte din spațiul Schengen, trei – Bulgaria, Croația și România – sunt obligate din punct de vedere juridic să adere în viitor. În timp ce procesul privind intrarea Croației este în desfășurare, Cipru beneficiază de o derogare temporară, iar Irlanda menține opțiunea de a rămâne în afara spațiului și desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit.

Care sunt criteriile pentru a deveni membru? Fiecare stat trebuie să își evalueze gradul de pregătire în patru domenii:

– să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”), de exemplu, în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;

Citeşte şi: EXCLUSIV| George Simion începe boicotul:”Aceste partide care nu sunt capabile să bage România în Schengen au guvernat în interesul străinilor”

– să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele celorlalte țări membre și de a elibera vize Schengen uniforme;
să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, odată ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate;

– să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen (un sistem de schimb de informații pentru securitatea și gestionarea frontierelor din Europa) și să îl utilizeze.

Ce este viza Schengen? O autorizație eliberată de un stat membru în vederea călătoriei cu o durată de cel mult 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile (viză de scurtă ședere); o autorizație de tranzitul prin zonele internaționale de tranzit ale aeroporturilor din statele Schengen (viză de tranzit aeroportuar).

Cu ce avantaje vine calitatea de membru Schengen? Două dintre cele mai mari avantaje sunt: populația are libertate totală de circulație dintr-o țară membră în alta, dar Schengen vine și cu libertate de circulație a mărfurilor, serviciilor și capitalului.

De ce vrea România să intre în Schengen? Dincolo de beneficiile pe care le-ar obține, România este obligată prin tratatele de aderare la UE pe care le-a semnat să adere la spațiul Schengen, după îndeplinirea criteriilor.

De ce nu a fost primită până acum România în Schengen? În ciuda îndeplinirii condițiilor tehnice, la fel ca în cazul Bulgariei, spațiul Schengen nu a fost extins în România deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.

Mai exact, în ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile tehnice necesare de mai mulți ani și în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European pentru aderarea lor, dar și a recomandărilor Comisiei Europene, votul trebuie acordat politic, în Consiliul European.

Citeşte şi: CTP lansează acuzaţii fără precedent: „Ce fac acum cancelarul Nehammer şi partidul său înseamnă o lovitură de stat împotriva Uniunii Europene”