Concediu de odihnă 2023. Cum ar trebui să procedeze angajații care vor zile libere în noul an

Concediu de odihnă 2023. Acest lucru înseamnă că angajații ar trebui să-și stabilească concediul pe 2023 înainte de încheierea anului 2022.

Când vorbim de programări colective, ele se fac în urma consultărilor cu organizația sindicală sau reprezentanții salariaților. Se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.

În cazul programărilor individuale, ce sunt stabilite după consultarea fiecărui salariat în parte, se poate stabili efectiv data efectuării concediului sau perioada de 3 luni în interiorul căreia salariatul are dreptul de a-și lua liber.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Indiferent de metoda aplicată, angajatorul stabilește efectiv perioada în interiorul căreia salariații își vor putea lua libere. Indiferent de ce fel de programare de concediu de odihnă este vorba, cererile de concediu trebuie să fie depuse cu minimum 60 de zile înainte de efectuarea lor.

Alte articole

Concediu de odihnă 2023 de nababi la stat. Ce angajaţi stau acasă două luni şi încasează primă de vacanţă

„În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt”, potrivit Codului Muncii.

Citește și Codul Muncii 2023. Zece noi drepturi pentru salariaţi de anul viitor

Concediu de odihnă 2023. Cu cât timp înainte se stabilește concediul pentru anul următor

În cazul în care, după programarea concediului, angajatorul primește cerere de la salariat, care se încadrează în afara perioadelor stabilite, acesta poate refuza acordarea concediului.

„Codul muncii stabilește faptul că salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu unele excepții. În consecință, angajatorul poate refuza acordarea concediului de odihnă în afara programării, iar salariatului care decide totuși să își ia concediu în asemenea condiții îi poate fi angajată răspunderea disciplinară”, au declarat specialiștii de la Țuca Zbârcea & Asociații pentru avocat.net.

Atunci când nu există o programare colectivă sau individuală, angajatorul se află în situația de a renunța la un drept pe care îl are, spune Dan Năstase, consilier juridic.

Citește și Amenzi noi în Codul muncii. Angajatorii riscă sancţiuni ce pot ajunge la 8.000 de lei

Iar în astfel de condiții, în care angajatorul alege să nu-și exercite dreptul de a face programările în termenul stabilit de Codul muncii, salariatul e cel care are obligația să ceară acordarea concediului de odihnă cu cel puțin 60 de zile înainte. În aceste condiții, angajatorul nu ar putea refuza acordarea concediului, dacă nu și-a respectat obligația de a face programări colective sau individuale.