Spontaneitatea Papei Francisc, un coşmar pentru gărzile sale de securitate

„Papa Francisc nu îşi dezamăgeşte admiratorii. El decide să meargă pe jos prin mulţimea care îl aclamă dincolo de barierele vaticane. Serviciul de securitate este în pragul unei crize de nervi, iar mulţimea este în delir”, scrie cotidianul Il Fatto quotidiano.

Celebra Gardă elveţiană şi jandarmeria Vaticanului, care se ocupă de siguranţa suveranilor pontifi, vor trebui să se resemneze: primul papă latino-american a dat dovadă din primele zile ale pontificatului său de voinţa de a rămâne spontan, refuzând să trăiască într-o bulă securizată, rupt de contactul cu oamenii obişnuiţi.

Întrebat în legătură cu acest subiect, părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului, a precizat că unui papă nu îi pot fi impuse măsuri de securitate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Trebuie să respecţi stilul personal al fiecărui papă. Responsabilii de securitate ştiu că nu ei sunt cei care decid şi că papa este cel care hotărăşte şi ei trebuie să se adapteze„, a explicat el.

Alte articole

Ce s-a întâmplat cu ceasul primit în dar de Papa Francisc de la Viorica Dăncilă. ”Știu că l-a purtat în avion”

CONCLAV 2025. Fum negru la Vatican. Cine va fi noul Papă, cardinalii s-au închis în Capela Sixtină pentru a-l vota pe succesorul Papei Francisc

Responsabilitatea siguranţei papei este încredinţată celor aproximativ 100 de membri ai Gărzii Elveţiene, „armata” suveranilor pontifi, ajutată de circa 100 de jandarmi ai Vaticanului şi 140 de poliţişti italieni.

În orice caz, aceştia au fost nevoiţi să caute permanent echilibrul între siguranţa papilor şi voinţa acestora de a intra în contact cu oamenii.

Papii din timpurile moderne sunt deosebit de vulnerabili la marile evenimente publice, în bazilica Sfântul Petru sau în faţa ei, în piaţa cu acelaşi nume, aşa cum demonstrează incidentele care s-au produs aici.

Cel mai grav rămâne atentatul împotriva Papei Ioan Paul al II-lea în 1981, când turcul Mehmet Ali Agca, ascuns în mulţime, a deschis focul asupra acestuia, rănindu-l grav.

Papa polonez era, de asemenea, o personalitate care căuta contactul cu oamenii, a amintit părintele Lombardi.

„Toată lumea îşi aminteşte de câte ori a încălcat normele de securitate Ioan Paul al II-lea pentru a se întâlni direct cu oamenii, chiar în situaţii care puteau fi riscante sau imprevizibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului.

„Era stilul lui. Voia să facă acest lucru şi trebuia să îl poată face. Iar cei care se ocupau de siguranţa lui au făcut ce au putut mai bine”, a adăugat el.

Responsabilii de securitatea pontificală au tras învăţăminte, însă, de pe urma atacului lui Ali Agca: faimosul papamobil a devenit blindat, cu geamuri antiglonţ, iar credincioşii care vor să participe la audienţa generală trebuie să treacă prin detectoare de metal.

În iunie 2007, un german a încercat să sară în papamobilul lui Benedict al XVI-lea care circula în Piaţa Sfântul Petru, iar în 2009, la slujba de Crăciun, o femeie a sărit la papă şi l-a trântit la pământ în bazilica Sfântul Petru.

Aceste episoade au servit drept lecţie: numărul agenţilor de securitate a crescut în aceste circumstanţe, în timp ce zona de securitate din jurul Suveranului Pontif, în interiorul căreia nimeni nu poate intra, a fost extinsă.

Securitatea la slujba de întronizare a Papei Francisc, care are loc marţi, în prezenţa delegaţiilor din 130 de ţări şi organizaţii internaţionale, va fi în schimb asigurată de autorităţile italiene, care vor mobiliza aproximativ 3.000 de membri ai forţelor de securitate, între care un număr mare de agenţi în civil, amestecaţi în mulţimea din faţa bazilicii Sfântul Petru.

Trăgători de elită pe acoperişuri, elicoptere, vedete fluviale pe Tibru, interdicţie de survolare a capitalei italiene, autorităţile italiene nu au lăsat nimic la voia întâmplării, iar Roma va fi practic un oraş paralizat în cea mai mare parte a zilei.