CONCLAV 2025. Toţi ochii sunt pe hornul de la Vatican. Cine va fi noul Papă, cardinalii s-au închis în Capela Sixtină pentru a-l vota pe succesorul Papei Francisc

Uşile Capelei Sixtine de la Vatican s-au închis, marcând astfel începerea oficială a Conclavului care îl va alege pe viitorul suveran pontif, după decesul Papei Francisc pe 21 aprilie.

Cei 133 de cardinali au început, miercuri seara, să depună jurământul solemn în Capela Sixtină, jurând să păstreze secretul asupra votului lor şi discuţiilor legate de alegerea succesorului Papei Francisc.

După ce au recitat împreună incantaţia rituală în limba latină, prezidată de cardinalul italian Pietro Parolin, cardinalii catolici, supranumiţi „prinţii Bisericii”, au început să se apropie de altar pentru a depune jurământul, punând mâna pe Evanghelie.

Știrea inițială

CONCLAV 2025. Toţi ochii sunt aţintiţi asupra Vaticanului începând de miercuri, când începe conclavul papal pentru alegerea celui de-al 267-lea papă.  Data pentru conclavul de alegere al celui de-al 267-lea papă, 7 mai, a fost aleasă de cardinalii reuniţi luni, 28 aprilie, în cea de-a cincea Congregaţie generală. Papa Francisc a murit în a doua zi de Paşte, pe 21 aprilie, şi a fost înmormântat sâmbătă, 26 aprilie, urmând o perioadă de doliu de 9 zile la Vatican.

Alte articole

S-a aflat data la care se reunește Conclavul de la Vatican. Când și cum va fi ales noul papă

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a impresionat publicul cu un moment emoţionant în memoria Papei Francisc, la finalul musicalului „Romeo & Julieta”

„Extra omnes” este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine şi începerea conclavului şi va fi pronunţată miercuri de maestrul celebrărilor liturgice pontificale, scrie Vatican News.

„Extra omnes”, care înseamnă „Să iasă afară toţi”, se referă la cei care nu participă la conclav. Cardinalii electori, care nu au împlinit 80 de ani înainte de ziua decesului pontifului, vor fi izolaţi de restul lumii în interiorul Capelei Sixtine până la fumul alb şi „Habemus Papam”, cealaltă celebră formulă în limba latină pronunţată din balconul bazilicii Sfântul Petru de către cardinalul protodiacon, pentru a anunţa lumii alegerea noului papă.

Cardinalii vor lua loc în jurul unor mese acoperite cu feţe de masă din satin bej şi roşu, înainte de a vota sub celebra frescă a Judecăţii de Apoi a lui Michelangelo.

Prelaţii vor scrie numele preferat pe buletinul de vot, sub cuvintele „Eligo in Summum Pontificem”, care în latină înseamnă „Îl aleg pe Suveranul Pontif”. Buletinul de vot împăturit va fi apoi aşezat pe o tavă de argint şi introdus în urnă.

Marţi dimineaţa, cardinalii, electori (cu vârsta sub 80 de ani) sau nu, s-au reunit pentru ultima reuniune pregătitoare, evitând microfoanele şi camerele de luat vederi ale celor aproximativ o sută de jurnalişti din numeroase ţări, semn al mediatizării globale a evenimentului. La finalul reuniunii, ei au lansat un apel pentru „o pace dreaptă şi durabilă” în Ucraina, Orientul Mijlociu şi „în atâtea alte părţi ale lumii”, potrivit serviciului de presă al Vaticanului.

SECRET ABSOLUT

Înainte ca uşile Capelei Sixtine să se închidă miercuri după-amiază, cardinalii vor jura să păstreze secretul absolut, sub pedeapsa excomunicării. Le va fi interzis să comunice cu lumea exterioară până când vor alege un nou papă.

Vaticanul a anunţat că va întrerupe reţeaua telefonică în interiorul micului oraş-stat miercuri, de la ora locală 15:00 (16:00 ora României) până la alegerea noului papă, dar nu şi în Piaţa Sfântul Petru, unde credincioşii se vor aduna în număr mare.

Cardinalii, care vor trebui să se despartă de telefoanele lor mobile, vor informa lumea despre mersul lucrărilor lor doar prin arderea buletinelor de vot pentru a produce fum – negru dacă nu există un ales, alb pentru un nou papă, o ceremonie cu un puternic simbolism vizual transmisă de televiziunile din toată lumea.

Discuţiile „pre-conclav” au acoperit până acum o gamă largă de subiecte, de la finanţele Vaticanului până la scandalul violenţelor sexuale, unitatea Bisericii şi profilul viitorului papă.

CONCLAV 2025. CINE VA FI URMĂTORUL PAPĂ?

Cu un număr record de 133 de cardinali electori din aproximativ 70 de ţări de pe cinci continente, acest conclav este cel mai mare şi mai internaţional organizat vreodată, ceea ce face ca rezultatul său să fie mai incert ca niciodată.

„Există multe profiluri, multe personalităţi care ar putea fi alese. Cel puţin cinci sau şase, aş spune”, a declarat arhiepiscopul de Alger, Jean-Paul Vesco, pentru Corriere della Sera. „Au existat candidaţii care erau, ca să spun aşa, naturali, cei al căror rol şi personalitate erau deja bine cunoscute. Şi mai sunt şi cei care intervin şi te fac să te gândeşti: acesta este un cuvânt puternic. Dar nu există niciunul care să îi „zdrobească” pe ceilalţi, niciunul la care să te gândeşti: acela va fi el”, a mărturisit el.

Citeşte şi: Un nou papă la Vatican. Cine sunt potențialii succesori ai papei Francisc

Mai mult de zece nume circulă ca potenţiali candidaţi, de la Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, la conservatorul maghiar Peter Erdö.

„El nu ar trebui să fie prea închis la minte”, spune Veronica de Garcia, 30 de ani, o turistă mexicană. Dar „un papă în favoarea avortului este de neconceput”, spune Enzo Orsingher, 78 de ani, din Roma.

Francisc a introdus numeroase reforme în timpul pontificatului său de 12 ani, dar acţiunile sale au fost ţinta unei opoziţii interne acerbe.

El a numit aproximativ 80% dintre actualii cardinali electori, însă experţii consideră că aceştia nu vor alege neapărat un succesor care să îi calce pe urme.

„Prinţii Bisericii” stau în mod tradiţional la reşedinţa Sfânta Marta din Vatican, care are băi private şi room service în stil hotelier.

Marţi după-amiază târziu, primii cardinali au sosit cu valizele în mână. Aceştia vor avea acces la camerele lor – atribuite prin tragere la sorţi – de acum şi până la slujba de miercuri dimineaţă (11:00, ora României).

Medici, şoferi, bucătari, personal de securitate şi de curăţenie: persoanele care îi înconjoară pe cardinali sunt de asemenea ţinute la secret şi au depus jurământul luni.

Ar fi „neaşteptat” dacă conclavul ar dura mai mult de ziua de vineri, a declarat marţi cardinalul Jean-Paul Vesco, arhiepiscop de Alger, pentru ABC News. „Dacă vineri seara, papa nu este ales, va înseamna că ceva neaşteptat s-a întâmplat”, a spus Vesco.

Normele „Universi Dominici Gregis”

Momentul începerii conclavului este stabilit de normele Constituţiei apostolice a Sfântului Ioan Paul al II-lea, Universi Dominici Gregis, actualizată de papa Benedict al XVI-lea cu Motu Proprio, din 11 iunie 2007 şi cu cel mai recent din 22 februarie 2013. Potrivit Constituţiei, conclavul – din latinescul cum clave, care înseamnă închis cu cheie – începe între a cincisprezecea şi a douăzecea zi de la moartea papei, după Novendiali, cele nouă zile de liturghii pentru odihna veşnică a Suveranului Pontif decedat.

Citeşte şi: Secretele Conclavului. Ce preparate consumă cei care își doresc să devină Papă

Din momentul în care Scaunul Apostolic este vacant, cardinalii electori prezenţi trebuie să aştepte cel puţin cincisprezece zile pentru a da timp tuturor cardinalilor să sosească, dar nu mai mult de douăzeci de zile.

Liturghia „pro eligendo Pontifice” şi procesiunea către Capela Sixtină

În dimineaţa zilei de miercuri, 7 mai, toţi cardinalii vor concelebra Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”, Celebrarea Euharistică fiind prezidată de decanul Colegiului Cardinalilor, care îi va invita pe cardinali să se îndrepte după-amiază spre Capela Sixtină cu aceste cuvinte: „Întreaga Biserică, unită cu noi în rugăciune, invocă constant harul Duhului Sfânt, astfel încât să fie ales, dintre noi, un păstor vrednic al întregii turme a lui Cristos”.

De aici, apoi, procesiunea are loc până la Capela Sixtină, în interiorul căreia cardinalii vor intona cântul Veni, creator Spiritus şi vor depune jurământul.

Capela va fi amenajată cu bănci dispuse pentru cardinalii care votează, precum şi cu soba în care vor fi arse buletinele de vot.

Alegerea noului papă

O majoritate de două treimi va fi necesară pentru alegerea papei.

Vor fi patru tururi de scrutin pe zi, două dimineaţa şi două după-amiaza, iar în cazul în care se ajunge la cel de-al 33-lea sau al 34-lea tur de scrutin, va avea loc balotajul obligatoriu între cei doi cardinali care au primit cele mai multe voturi în ultimul tur de scrutin.

Chiar şi în acest caz, totuşi, va fi necesară o majoritate de două treimi. Cei doi cardinali candidaţi nu vor putea participa activ la vot. Dacă voturile pentru un candidat vor fi două treimi din votanţi, alegerea Suveranului Pontif este canonic valabilă.

Ce se întâmplă după ce este ales noul papă?

În acel moment, ultimul dintre cardinalii din rândul ordinului diaconilor îi convoacă pe maestrul celebrărilor pontificale şi pe secretarul Colegiului Cardinalilor.

Noul ales va fi întrebat: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepţi alegerea ta canonică ca Suveran Pontif?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical.

După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piaţa Sfântul Petru.

La sfârşitul conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în aşa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veşmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulţimii de credincioşi, care se adună imediat în Piaţa Sfântul Petru, la vederea fumului alb şi la auzul clopotelor care răsună a sărbătoare.

După rugăciunea pentru noul Suveran Pontif şi omagiul cardinalilor, este intonat imnul Te Deum, care marchează sfârşitul Conclavului. Urmează anunţul alegerii, Habemus papam, apariţia papei precedată de crucea procesională, care va oferi binecuvântarea solemnă Urbi et Orbi.

Conclavul pentru alegerea următorului papă va fi cel mai divers din punct de vedere geografic din istorie. Nu există nicio regulă care să impună cardinalilor care aleg un nou papă să voteze într-un anumit mod în funcţie de naţionalitatea sau regiunea lor. Însă înţelegerea componenţei conclavului din punct de vedere geografic poate ajuta la explicarea unor priorităţi ale acestora în momentul în care vor deschide, miercuri, adunarea lor pentru a alege un nou lider al Bisericii Catolice, care numără 1,4 miliarde de credincioşi, scrie The Associated Press.

Un cardinal care conduce biroul liturgic al Vaticanului ar putea avea preocupări foarte diferite de cele ale arhiepiscopului de Ulaanbaatar, Mongolia. Un cardinal care conduce o arhiepiscopie europeană mare, cu sute de preoţi, are probabil alte priorităţi decât ambasadorul Vaticanului în Siria devastată de război sau arhiepiscopul de Managua, Nicaragua, a cărui biserică este asediată de guvern.

„Trebuie să privim către toate cele cinci continente”, a declarat luni cardinalul Luis José Rueda Aparicio, arhiepiscop de Bogota, Columbia, în cadrul unei întâlniri a cardinalilor înaintea conclavului. „Duhul Sfânt îi priveşte pe toţi”, a adăugat el.

„Noi îl susţinem pe cel mai bun”, a declarat cardinalul William Goh din Singapore. „Nu alegem un papă pe criteriul continentului, al rasei sau al limbii”, a subliniat el.

MAJORITATE DE DOUĂ TREIMI

În prezent, există 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani şi cu drept de vot în conclav, provenind din 71 de ţări diferite, în cel mai divers conclav din istorie din punct de vedere geografic. Doi dintre ei au anunţat deja oficial Sfântul Scaun că nu pot participa din motive de sănătate, reducând numărul celor care vor intra în Capela Sixtină la 133.

Pentru a fi ales papă este necesară o majoritate de două treimi, ceea ce înseamnă că, dacă numărul electorilor rămâne la 133, câştigătorul trebuie să obţină 89 de voturi.

Ţările cu cei mai mulţi cardinali electori sunt: Italia (17), Statele Unite (10), Brazilia (7), Franţa şi Spania (câte 5), Argentina, Canada, India, Polonia şi Portugalia (câte 4).

CONFIGURAŢIA  GEOGRAFICĂ A CONCLAVULUI

AP prezintă o defalcare regională a celor 135 de cardinali electori, conform statisticilor Vaticanului:

Europa: 53. (Un elector care a declarat că nu va participa la conclav este din Spania, astfel încât numărul real al europenilor este de 52.)

Asia (inclusiv Orientul Mijlociu): 23

Africa: 18. (Un alt elector care a declarat că nu va participa la conclav este din Kenya, astfel încât numărul africanilor este de 17.)

America de Sud: 17

America de Nord: 16 (dintre care 10 sunt americani, 4 sunt canadieni şi 2 sunt mexicani)

America Centrală: 4

Oceania: 4 (câte unul din Australia, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee şi Tonga).

CONCLAV 2025. Când Michelangelo îl întâlneşte pe James Bond: tehnologie de ultimă generaţie în Capela Sixtină pentru a păstra secretul reuniunii