Câți bugetari are România. Cei mai mulți lucrează în Educație, MAI și Armată

România avea în noiembrie 2022 aproape 1.3 milioane de bugetari. Dintre aceștia, 818.217 de angajaţi, adică circa 64%, lucrează în administraţia publică centrală.

Din totalul celor 818.217 de angajaţi din administraţia publică centrală, 602.622 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ce domenii lucrează cei mai mulți bugetari

Cei mai mulți bugetari lucrează la Ministerul Educaţiei, respectiv 294.207, Ministerul Afacerilor Interne – 125.370, Ministerul Apărării Naţionale – 74.276, Ministerul Finanţelor – 24.861 şi Ministerul Sănătăţii -18.270.

Alte articole

Se modifică din nou legea salarizării bugetarilor. De ce vor pierde militarii norma de hrană și ce se întâmplă cu sporul de diriginte la profesori. Ministrul interimar al Muncii vine cu explicații

Vrei să știi cât câștigă șeful și colegii bugetari? Se rezolvă! Instituțiile de stat, obligate să publice, de două ori pe an, salariile și sporurile angajaților

Citește și: Salarii mai mari pentru profesori în 2023. Cine primește vouchere de vacanță

Potrivit Agerpres, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.279 de posturi, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.980, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 163.336 posturi ocupate.

Citește și: Cine sunt românii care primesc cele mai mari salarii. Topul celor mai bănoase meserii din România

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în noiembrie 2022, 461.786 de bugetari, dintre care 281.706 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 180.080 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Conform INS, în noiembrie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2022, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe sau realizări deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).