Codul Silvic: Accesul comercianţilor în pădure va fi interzis, furtul de lemn sancţionat penal

Lucia Varga a precizat că modificările Codului Silvic la care se lucrează în prezent urmează patru direcţii, respectiv exploatarea raţională a pădurilor, înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi de pădure şi pârghii economice pentru descurajarea exportului de buştean, respectiv încurajarea prelucrării lemnului în România.

În ceea ce priveşte prima direcţie, ministrul a spus că viitorul Cod Silvic va „scoate comerciantul din pădure”, întrucât „vânzarea de lemn în România nu se va mai face pe picior”.

Astfel, în loc ca administratorul pădurii să scoată la licitaţie o anumită cantitate şi comerciantul să meargă să taie lemnul în funcţie de marcajele făcute de pădurar pe trunchiuri şi să-şi întocmească singur avizul de însoţire a mărfii, administratorul pădurii ar urma să organizeze licitaţie pentru firmele specializate în exploatare, care vor efectua tăierea, vor scoate lemnul la drumul forestier, iar avizul de însoţire a mărfii îl va face administratorul, după care comerciantul va putea prelua marfa.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Administratorul va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi serie şi va fi comercializat de către administrator. Administratorul va fi totodată cel care va întocmi avizul de însoţire a mărfurilor”, a explicat Lucia Varga.

Pe a doua direcţie – înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn – modificările vizează ca orice furt de masă lemnoasă, indiferent de cantitate, să fie pedepsit penal.

În prezent, conform Codului Silvic, tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din pădurile de stat sau private constituie infracţiune silvică dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de cel puţin cinci ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. Codul mai prevede că, dacă tăierile au fost săvârşite cu ştirea sau cu acordul personalului silvic, nivelul minim valoric al prejudiciului pentru calificarea faptei ca infracțiune silvica se stabileşte la o valoare de 2,5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

„Vom aplica Codul penal pentru furtul de masă lemnoasă aşa cum se aplică pentru orice furt. Vom interzice transportul lemnului pe drumurile publice pe timp de noapte. Şi a treia măsură pentru a întări aceste sancţiuni va fi introducerea autorizaţiei de practică pentru lucrătorii din domeniul silvic – în cazul în care se constată nereguli în pădurea pe care o administrează, această autorizaţie de practică se ridică şi pădurarul respectiv are actrivitatea suspendată „, a spus ministrul.

Lucia Varga a precizat că estimează că prin aplicarea acestor măsuri va fi stopat între 60 şi 70 la sută din furtul de marfă lemnoasă.

În ceea ce priveşte gestionarea durabilă a micilor proprietăţi, modificările aduse Codului Silvic i-ar putea obliga pe micii proprietari să prezinte un contract de pază pentru pădurea pe care o deţin, în lipsa acestuia să plătească un impozit, iar dacă nu fac acest lucru să se aplice executarea silită. Potrivit estimărilor, în prezent o suprafaţă de 500.000 de hectare de pădure deţinute de mici proprietari este nepăzită.

Totodată, micii proprietari nu pot comercializa lemnul în lipsa amenajamentului silvic, iar acesta nu se poate face pe o suprafaţă mai mică de 100 de hectare de pădure. Astfel, o soluţie pentru ei ar fi să se asocieze cu vecinii proprietari pentru a forma o suprafaţă de pădure de peste 100 de hectare. Dacă acest lucru nu este posibil, ei ar putea să încheie un contract de administrare cu Romsilva şi să primească în schimb o anumită cantitate de masă lemnoasă.

Modificările aduse Codului Silvic ar urma să fie prezentate în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare şi, odată adoptate, să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Lucia Varga a mai precizat că modificările propuse sunt în dezbatere, fiind discutate zilele acestea cu ONG-urile, sindicatele şi patronatele din domeniu şi cu mediul academic. După ce va fi prezentat Guvernului, proiectul noului Cod Silvic va fi postat pe site-ul Ministerului Mediului, în aşteptarea observaţiilor şi completărilor celor interesaţi.

Lucia Varga a mai spus că a cerut o situaţie a suprafeţelor de pădure afectate de tăierile necontrolate şi a obţinut trei cifre între care există mari diferenţe.

Totodată, potrivit Inventarului forestier, suprafaţa de păduri a României ar fi de 6,5 milioane de hectare, mai mult decât era înregistrat anterior, a mai spus Lucia Varga. Din aceasta, aproximativ 51 la sută se află în administrarea Romsilva, iar cealaltă jumătate este în proprietate privată. O suprafaţă de aproximativ un milion de hectare este împărţită între micii proprietari.

Potrivit unor date furnizate anterior de ministru, în anul 2011 au fost întocmite 2.498 de dosare penale pentru infracţiuni silvice, fiind date 16 decizii de trimitere în judecată şi aplicate 20 de amenzi penale. Anul trecut, numărul de dosare penale a fost de 2.979, din care în 14 cazuri s-au dat amenzi penale şi au fost 25 de decizii de trimitere în judecată.