Un vortex solar loveşte Pământul în weekend. Explozia echivalează cu milioane de bombe nucleare

Vortex solar. Observatorii de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA transmit că o ejecţie de masă coronală se îndreaptă spre Pământ azi, 17 februarie, şi ar putea declanşa aurore boreale în America de Nord, dar şi o furtună geomagnetică minoră de clasă G1 şi o furtună moderată de clasă G2 pe 18 februarie.

O furtună geomagnetică se apropie. NOAA transmite că o ejecţie de masă coronală ar urma să sosească în ultima parte a zilei de 17 februarie.

Primul contact este de aşteptat să producă o furtună geomagnetică minoră de clasă G1, intensificând-o până la nivelul moderat de furtună de clasă G2 pe 18 februarie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

O furtună solară va lovi Pământul. Avertismentul cercetătorilor americani
În timpul unor astfel de furtuni, aurorele boreale îşi vor face apariţia în Statele Unite până în statele New York şi Idaho. Efectele impactului unei furtuni geomagnetice de nivel G2 pot să provoace deteriorarea transformatoarelor de înaltă tensiune şi a sistemelor de alimentare la latitudini mari, întreruperea semnalelor radio de înaltă frecvenţă, compromiterea semnalelor GPS şi pot fi întreprinse acţiuni necesare de coordonare a echipajelor spaţiale aflate pe Staţia Spaţială Internaţională, dar şi a sateliţilor.

Alte articole

Nicușor Dan cere transparentizarea donațiilor către ONG-uri în fața statului: „Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”

Vestea anului pentru angajați! Companiile vor putea să împartă până la 15% din profit cu salariații. Ce beneficii fiscale au dacă fac acest lucru

Furtunile de lungă durată sau cele de intensitate extremă cum a fost în cazul furtunilor solare din 1859 sau 1989 pot provoca daune transformatoarelor şi pene de curent la scară regională, continentală sau chiar globală.

Fiind cel de-al 25-lea ciclu solar (fiecare durează câte 11 ani) de când pământenii observă activitatea solară, este de aşteptat ca maximul solar să fie în anul 2025, când este de aşteptat ca tot mai multe erupţii solare să lovească Pământul, existând riscul unei pene de curent electric la nivel global în urma căruia ar putea trece între 2 şi 10 ani pentru a reface infrastructura electrică.

Un „vortex polar” uriaș fără precedent a avut loc pe suprafața Soarelui

În data de 2 februarie, o bucată masivă de plasmă s-a desprins din atmosfera Soarelui. Apoi, aceasta a traversat polul nord al stelei noastre cu o viteză de mii de kilometri pe minut. În cele din urmă, bucata uriașă de plasmă a dispărut, spre nedumerirea oamenilor de știință. 

Întregul spectacol, care a durat opt ore, a devenit viral pe Twitter după ce Tamitha Skov, cercetător științific de la Aerospace Corporation din California, SUA, a publicat imagini cu evenimentul, surprinse de Observatorul Dinamicii Solare al NASA, potrivit Live Science.

Un uragan solar ar putea lăsa Pamantul în blackout. NASA: Miliarde de oameni ar muri după o furtună magnetică

O furtună solară uriașă ar putea schimba lumea într-un mod dramatic

Pe 1 și 2 septembrie 1859, o furtună solară majoră a produs fenomene extreme nebănuite. Aceasta a primit numele de Evenimentul Carrington.

Pe 1 și 2 septembrie 1859, sistemele telegrafice din întreaga lume au eșuat catastrofal. Operatorii telegrafelor au raportat că acestea au primit șocuri electrice, hârtia telegrafică a luat foc și că au putut opera echipamentele cu bateriile deconectate, scrie Science Alert.

În timpul serilor, aurora boreală putea fi văzută foarte departe în sud, până în Columbia. De obicei, aceste lumini sunt vizibile doar la latitudini mai mari, în nordul Canadei, Scandinavia și Siberia.  Ceea ce a experimentat lumea în acea zi, cunoscută acum sub numele de Evenimentul Carrington, a fost o furtună geomagnetică masivă. O astfel de furtună solară apare atunci când o bulă mare de gaz supraîncălzit numită plasmă este ejectată de la suprafața soarelui și lovește Pământul. Această bulă este cunoscută sub numele de ejecție de masă coronală.

Plasma unei ejecții de masă coronală constă dintr-un nor de protoni și electroni, care sunt particule încărcate electric. Când aceste particule ajung pe Pământ, ele interacționează cu câmpul magnetic care înconjoară planeta.

Această interacțiune distorsionează și slăbește câmpul magnetic, ceea ce duce la comportamentul ciudat al aurorei boreale și la alte fenomene naturale.