Sindicaliştii se revoltă! Blocul Național Sindical a anunțat luni că a transmis o informare către Comisia Europeanu care face referire la politicile inegale luate de statul român în ceea ce privește domeniul veniturilor, al fiscalității și al asistenţei sociale.

„Ţara noastră investeşte în continuarea extrem de puţin şi fără ţinte în viitorul forţei de muncă, indiferent că ne referim la viitorul pe termen scurt şi mediu al forţei de muncă actuale sau ne referim la forţa de muncă viitoare care acum se află la finalul ciclului de învăţare sau se află încă în sistemul de Educaţie”, au transmis, luni, sindicaliştii, într-un comunicat de presă.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Cum circulă metrourile de 1 mai și de Paște. Metrorex a anunțat ...

Chefi la cuțite, 29 aprilie 2024. Cine este concurentul surpriză ...

Citește și: Salarii bugetari 2023. Discrepanţe uriaşe, sindicaliştii ameninţă cu proteste

Conform informării transmise de sindicaliştii din România, „oportunităţile nu sunt deloc egale pentru copiii din mediul rural sau pentru copiii din familii sărace, din familii de romi sau familii monoparentale”.

„Şi atunci când se investeşte sunt adoptate şi implementate instrumente de asistenţă care nu sunt corelate între ele, sunt măsuri adoptate de instituţii de pe diverse paliere ce nu reuşesc să-şi coordoneze intervenţiile. Păstrarea, în continuare, a unei diferenţe atât de mari faţă de media UE nu face decât să arunce resursa umană din România într-o zonă lipsită de oportunităţi, un bazin de forţă de muncă ieftină, pentru munci necalificate în afara ţării sau pentru locuri de muncă pe salariul minim în ţară”, au mai transmis sindicaliştii.

Conform sindicaliștilor, „nivelul ridicat de inegalitate este accentuat de politicile adoptate de România în domeniul veniturilor, al fiscalităţii şi al asistenţei sociale”.

„S-a refuzat în mod constant orice abordare care să reechilibreze această situaţie. Autorităţile române au ales să crească salariul minim şi salariile în sectorul bugetar, iar restul nu a mai contat. Au distrus dialogul social şi negocierile colective pentru a face pe plac mediului de afaceri, au distrus sistemul de impozitare progresiv pentru a-i mulţumi pe cei cu venituri mari, au refuzat în mod constant orice masură care să conducă la o distribuţie echitabilă a valorii adăugate între munca şi capital. Autorităţile sunt dispuse să ia măsuri atâta timp cât nu deranjează interesele mediului de afaceri sau interesele clasei politice”, afirmă sindicaliştii.

„Refuzăm în continuare să vedem permeabilitatea autorităţilor la tot felul de interese, refuzăm să vedem munca la negru, dar în special la gri, refuzăm să vedem condiţiile de muncă din multe companii private, refuzăm să vedem în continuare migraţia forţei de muncă din România către alte state europene şi lista poate continua!”, a declarat Dumitru Costin, preşedinte BNS.

Sindicaliştii atacă statul român în fața Comisei Europene

Aceștia susțin faptul că „evoluţia pozitivă a unor indicatori corespunde doar în mică masură cu realitatea”.

„În fapt, în spatele unor astfel de medii, avem situaţii extreme. Într-o masură destul de semnificativă, politicile publice de asistenţă eşuează deoarece conceperea şi implementarea acestor politici este defectuoasă”, mai arată BNS.

În 2016 s-a stabilit că pot beneficia de venit minim de incluziune familiile care au venituri de până la 600 lei/lună, conform sindicaliștilor.

„Anul trecut valoarea s-a actualizat cu aproximativ 17%, în condiţiile în care rata inflaţiei, cumulat din 2016 şi până în 2022, a fost de cel puţin 35%. Mai mult, nivelul stabilit ca limită de venit nu are nicio legatură cu pragul minim de sărăcie care era calculat în 2020, conform INS, la 1012,5 lei / lună, iar pentru o familie cu 2 copii şi 2 adulţi – la 2126,5. Ori, nivelul stabilit de lege este mult sub pragul de săracie din 2020”, mai afirmă oficialii BNS.

Potrivit acestora, de altfel, prestaţiile de asistenţă socială acordate au fost lăsate intenţionat să fie erodate de inflaţie.

„Majoritatea acestor prestaţii sunt legate de Indicatorul Social de Referinţă. Deşi acest indicator a fost ajustat în 2022 şi în 2023 ajustarea s-a făcut doar parţial, pentru a-i menţine puterea de cumparare din 2008, anul introducerii ISR, valoarea acestui indicator ar fi trebuit sa fie 885 lei, însă acum este 598 – valoare ajustata de la 1 martie 2023. Având în vedere aceste aspecte, Blocul Naţional Sindical consideră că ar trebui să existe mai multă preocupare pentru creşterea eficienţei transferurilor sociale, pentru ajustarea politicii fiscale, reintroducerea negocierilor colective reale şi pentru regândirea politicii de investiţii în resursa umană şi în formarea acesteia”, se mai arată în comunicatulm citat.

Citește și: Mai puţini bani pentru unii angajaţi ai creşelor după trecerea lor la Ministerul Educaţiei. Sindicaliştii asistă pasivi