BREAKING: Klaus Iohannis, prima reacție în scandalul „Azilele Groazei”: „Nu știu cine e vinovat” (VIDEO)

Iată prima reacție a președintelui Klaus Iohannis:

• Chestiunea cu azilele groazei este una foarte complicată. E o rușine națională!
• Măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. E evident că aici sunt mulți vinovați. Dar nu toți pot fi încadrați la fel. Sunt cei care i-au supus la rele tratamente pe acei oameni. E foarte problematic. Trebuie sancționate conform legii.
• Dar mai sunt și alții… Cine a știut și nu a reacționat trebuie tras la răspundere. Lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovați sunt toți care au știut și nu au acționat, indiferent că vorbim de o vinovăție în exercițiul funcției – politică sau morală. Până când nu o să fie trași la răspundere, lucrurile nu o să se îndrepte.
• Nu știu cine se face vinovat politic, se va vedea.

Summit NATO în Lituania. Poziția lui Klaus Iohannis

De asemenea, Klaus Iohannis a vorbit și despre poziția României în cadrul NATO, în contextul Summitului de la Vilnius.

Iată principalele declarații din conferința de presă susținută astăzi – marți, 11 iulie 2023, despre Summitul NATO:

Alte articole

Vila refăcută de RA-APPS cu 14 milioane de lei, pentru a-i fi atribuită lui Klaus Iohannis, va fi închiriată de Guvernul Bolojan

Klaus Iohannis, somat de ANAF pentru plata sumei încasate din chirii pentru casa dobândită ilegal. Fostul preşedinte datorează statului un milion de euro

• Summitul care începe astăzi, la Vilnius, este nu doar unul de implementare a deciziilor adoptate anul trecut, la Madrid, ci reprezintă şi un moment al deciziilor importante şi al premierelor în postura Aliată şi în relaţia NATO cu partenerii;
• Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care ţin de noua postură de descurajare şi apărare a Alianţei, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunţat la Madrid, adică o prezenţă NATO consolidată din toate punctele de vedere. Voi susţine adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaţionale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianţei la două ameninţări majore: Rusia şi terorism. Urmărim, de asemenea, menţinerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică;
• România va continua să fie un susţinător ferm al integrării în NATO. Voi susţine un angajament sporit în termeni politici şi practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianţă;
• Dorim să marcăm progrese în ceea ce priveşte aderarea Ucrainei la Alianţă construind pe baza angajamentului asumat de NATO la Bucureşti, în 2008. Am semnat, după cum probabil vă amintiţi, o declaraţie bilaterală cu Preşedintele Zelenski privind susţinerea pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, acest lucru s-a întâmplat când am avut întâlnirea de la Chişinău, pe 1 iunie”, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis a mai afirmat că ”organizarea primei reuniuni a Consiliului NATO-Ucraina, cu participarea Preşedintelui Zelenski, va fi un moment de importanţă simbolică, pentru că vor avea Ucraina la masă, ca partener de dialog egal cu ceilalţi;
• Pentru noi, este esenţială menţinerea unităţii aliate în luarea deciziilor pe această temă. La aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susţinerea consolidării capacităţii de apărare şi a rezilienţei Republicii Moldova;
• De asemenea, voi susţine adoptarea unui angajament sporit în ceea ce priveşte investiţiile în apărare, necesar pentru a consolida aşa-numitul Defence Pledge, din 2014. În încheiere, salut acordul între Suedia şi Turcia, facilitat de Secretarul General al NATO, care marchează progrese mult aşteptate în ceea ce priveşte aderarea Suediei. Sper ca acest proces să se finalizeze cât mai curând.