Cum a fost ameninţat Ceauşescu de ruşi în 1971

Nicolae Ceauşescu a fost primul şef de stat din estul Europei care a ajuns la Beijing, după ruptura dintre China şi Rusia.

Ştefan Andrei a însoţit, în iunie 1971, delegaţia şi povesteşte că la întoarcerea din Asia, sovieticii au cerut o întâlnire cu oficialii români.

„Şi pe aeroportul din Moscova au început reproşuri şi ameninţări, povesteşte martorul Ştefan Andrei. În primul rând, că mergem în China, o ţară care e duşmanul Uniunii Sovietice. Kosîghin a fost la întâl­nire, împreună cu Suslov şi cu Katuşev. Ne-au criticat direct că, acolo, Ceauşescu a spus că China este un factor important în lupta pentru pace. (…) Şi discutau exact aşa – ce-aţi căutat acolo, ce-aţi făcut? Nu poţi să fii prieten cu un duşman al Uniunii Sovietice şi, de fapt, al comunităţii ţărilor socialiste, zicea Kosîghin. Acesta a fost cuvântul lui Kosîghin. Am fost de faţă”, relatează Ştefan Andrei.

Fostul demnitar comunist îşi aminteşte că, în avionul ce zbura spre Bucureşti, atmosfera a devenit apăsătoare.

Alte articole

Casa din Scornicești a lui Nicolae Ceaușescu ar putea deveni muzeu: ”Foarte mulți români îi trec pragul și acum, lună de lună, există multă curiozitate și multă emoție”

Nicolae Ceaușescu, Călin Georgescu, Vladimir Putin, Klaus Iohannis și Maia Sandu au ajuns „suveniruri” pentru turiștii români care merg în Bulgaria. Compatrioții au dat buzna peste vânzători: „Vreau și eu 10 cu Putin șefu’”

„După ameninţarea lui Kosîghin, în avion, l-am auzit eu pe Maurer: Ei, ţi-am spus eu că nu era cazul să mergem la Beijing?, i-a reproşat lui Ceauşescu. Ceauşescu a fost preocupat, când am venit de la Moscova. Nici n-a vorbit în avion.”

Două luni mai târziu, Brejnev s-a întâlnit în Crimeea cu ceilalţi lideri ai statelor membre în Tratatul de la Varşovia. Cu excepţia lui Ceauşescu.

„Conduce lupta împotriva noastră şi constituie principalul obstacol în calea liniei noastre”, a zis Brejnev despre liderul român. „Noi am avut răbdare în privinţa comportamentului României. Trebuie să încercăm să exercităm in­fluenţă asupra evoluţiei din interiorul ţării”.

„Informaţiile acestea le aveam şi noi, din surse diplomatice”, afirmă acum Ştefan Andrei.

„Discuţia de pe Aeroportul Vnukovo din Moscova a constituit – şi după părerea mea – elementul de frânare a evolu­ţiei societăţii româneşti. El a fost preocupat de teza lui Kosîghin că economicul e subordonat politicului. În condiţiile în care tu depinzi 50 la sută de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări din CAER (n.r. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), îţi dă de gândit. Pentru că, dacă sovieticii opreau numai exporturile României de industrie uşoară, de mobilă, de utilaj pe­trolier şi celelalte, ar fi creat în ţară o situaţie econo­mică grea. Greu de depăşit. Lăsând la o parte pericolul pe care-l simţea Ceauşescu, de-a fi înlocuit”, conchide Ştefan Andrei.