Banca Naţională a României avertizează cu privire la o criză bugetară iminentă

Estimarea de 6% ar reprezenta și un regres față de deficitul de 5,7% din 2022. În primele cinci luni ale anului deficitul bugetar a ajuns la 2,3%, o creștere cu 0,6% față de anterioarele patru luni și de 0,8% față de aceeași perioadă a lui 2022.

Lazea a avertizat că dacă nu se va realiza o reducere fie și la limită a deficitului în raport cu anul anterior, acest lucru va provoca „consternare la Bruxelles și pe piețele financiare” – o situație care ar fi „fără precedent la nivelul UE”.

În 2021 Consiliul [UE] a adoptat pe baza procedurii de deficit excesiv o recomandare care îi pune în vedere României „să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2024, cel mai târziu”. În cazul în care încălcarea regulilor va persista, Comisia Europeană poate bloca fondurile de coeziune și poate impune penalități de până la 0,2% din PIB.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, s-a declarat și el îngrijorat de impactul pe care ar putea să-l aibă asupra unei țări cu un deficit public atât de ridicat o eventuală criză financiară apărută într-una dintre marile economii ale lumii.

Alte articole

Alertă BNR, atenţie la banii din portofel. Suta de lei este cea mai falsificată bancnotă

BNR, cel mai dur avertisment din 2026! ”Să renunțăm la populisme. Există riscul retrogradării țării, al opririi finanțărilor de pe piețele externe”

Citeşte şi: Lovitură-bombă pe piața de acțiuni! Țiriac a cumpărat în secret o parte din Hidroelectrica: „Este perla României. Imposibil să găseşti ceva mai bun în Europa”. Cât la sută deține acum

În 2022 deficitul bugetar ajunsese la 5,68%, comparativ cu 6,72% în 2021 – din cauza pandemiei – și cu 9,61% în 2020, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Pe lângă faptul că e unica țară din UE care face obiectul procedurii de deficit excesiv, România se mai confruntă și cu vulnerabilități macroeconomice derivate din deficitul extern apreciabil și persistent, a observat Comisia în raportul ei de țară din 2023.

În ciuda faptului că salariile și pensiile au cel mai puternic impact asupra bugetului public, reforma pensiilor speciale a fost amânată.

Ambii economiști ai BNR și-au publicat opiniile într-o analiză postată pe OpiniiBNR.ro, o platformă pe care experții BNR discută tendințe macroeconomice.

Citeşte şi: Inflaţia scade bugetul familiei. Zahărul s-a scumpit cu 55%, cartofii, cu 32,46%, uleiul s-a ieftinit