PNL şi PSD s-au înţeles. Încep concedieri masive în aparatul de stat. Cine sunt primii bugetari care devin şomeri

PNL şi PSD au ajuns la un acord privind reducerea numărului de şefi din administraţia publică, iar numărul de membri în Consiliile de Administraţie ar urma să scadă, afirmă surse guvernamentale, care precizează că reducerile de cheltuieli vor însemna în egală măsură reducerea numărului secretarilor de stat şi comasarea instituţiilor cu atribuţii similare. De altfel, luni, propunerea liderului PNL Nicolae Ciucă privind reducerea cheltuielilor în toate ministerele a fost agreată în şedinţa coaliţiei de guvernare, fostul premier apreciind că statul trebuie să ofere propriul său exemplu, înainte de a veni cu măsuri pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. O altă propunere referitoare la însăprirea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale şi de îmbunătăţire a colectării, a fost şi ea acceptată de cele două partide.

Reducerea cu 20% a numărul secretarilor de stat şi reducerea aparatul de lucru se află printre măsurile deja discutate de liderii coaliţiei.

”PNL şi PSD au ajuns la un acord privind reducerea numărului de şefi din administraţia publică”, afirmă sursele citate.
PNL a propus în coaliţie şi reforma instituţiilor deconcentrate, ceea ce va avea drept consecinţă comasarea instituţiilor care au atribuţii similare.

Conform surselor citate, numărul de membri în Consiliile de Administraţie şi, implicit îndemnizaţiile acestora, ar urma să scadă şi ele.
”Rezultatul va fi că vom avea mai puţini şefi în administraţia publică, mai puţini secretari de stat, instituţii comasate, după reducerea de cheltuieli”, au precizat aceleaşi surse.

Salariul minim de 4500 de lei. Domeniile în care se primesc mai mulţi bani pe card la leafă de la 1 ianuarie 2024

Coaliţia de guvernare a ajuns miercuri la un acord privind restructurarea a aproximativ 200.000 de posturi libere dar bugetate din aparatul de stat, au precizat atunci surse politice pentru News.ro. Măsura, care ar urma să fie aprobată în august, ar aduce 8 miliarde de lei, anual, la buget. O discuţie a fost şi în privinţa impozitării clădirilor mai scumpe de 500.000 de euro cu 1%, unde potrivit unor surse social-democrate s-ar fi ajuns la un acord. În privinţa altor măsuri de eliminare a facilităţilor fiscale, încă nu s-a ajuns la o concluzie care să fie acceptată de ambele formaţiuni, PSD şi PNL.

Plan de austeritate în două etape. Guvernul începe concedierile şi impozitarea luxului

”Pentru a ne încadra în ţinta de deficit bugetar, statul trebuie să ofere propriul său exemplu, înainte de a veni cu măsuri pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Voi propune, în cadrul Coaliţiei, ca o astfel de acţiune de chibzuire a cheltuielilor statului să se facă la nivelul tuturor ministerelor şi instituţiilor aflate în subordinea sau în coordonarea acestora”, afirma Ciucă înainte şedinţei coaliţiei.

Miercuri, 26 iulie, Coaliția de guvernare a ajuns la un acord despre restructurarea a aproximativ 200.000 de posturi libere, dar bugetate, din aparatul de stat, ceea ce ar duce la economii de 8 miliarde de lei anual pentru bugetul țării. Acest acord urmează să fie aprobat în luna august.

Marcel Ciolacu a făcut Marele Plan, cu 4 măsuri radicale

Premierul Marcel Ciolacu (PSD) vrea să pună în aplicare ”Marele Plan” prin care are drept obiectiv economii de 6-8 miliarde de lei la bugetul de stat. Astfel, Ciolacu i-a cerut ministrului de Finanțe să pună în aplicare planul care cuprinde 4 măsuri cruciale pentru încadrarea în țintele de deficit bugetar.

1. Reducerea aparatului de stat:

• Creșterea Normativelor de personal alocate unei funcții de conducere
  Reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000;
  Reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație / Supraveghere în companiile de stat;
  Plafonarea indemnizatiilor (componenta fixă și variabilă) pentru membrii CA/ CS și Directorat din companiile de stat;
  Comasarea / desființarea unor instituții / agenții cu sarcini suprapuse

2. Reducerea sporurilor, prin reducerea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul a CASS, de la 33% la 20% din salariu.

3. Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale) și a cheltuielilor de funcționare a statului.

a) Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri si servicii, altele decat cele pentru medicamente spitale si programe de sanatate

b) Creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile)

4. Prioritizarea proiectelor de investiţii publice în funcție de efectul de multiplicare (economic și social) și trecerea celor eligibile pe finanțare din fonduri europene.