Cine a fost, de fapt, Sanda Marin, celebra autoare de cărți de bucate. Motivul stupid pentru care sute de rețete au fost cenzurate de comuniști

Sanda Marin, pe numele său real Cecilia Maria Simionescu, s-a născut în decembrie 1900, la Iași, într-o familie de intelectuali. Tatăl ei a fost celebrul cărturar Ion Simionescu, un cunoscut naturalist şi geograf, devenit profesor universitar la nici 30 de ani şi mai apoi preşedinte al Academiei Române. Astfel că a primit o educație aleasă din fragedă pruncie. Vorbea la perfecție germana, franceza și engleza și cânta la pian.

Cine a fost, de fapt, Sanda Marin

Pasiunea pentru gătit a deprins-o încă de mică. Pragul casei sale era, adesea, călcat de oameni de știință, scriitori, muzicieni, cărturari, actori, pictori, pe care Cecilia îi delecta cu creaţii gastronomice propriik, potrivit cancan.ro.

La începutul anilor ‘30, nemulţumită de ceea ce exista pe piaţa din România în materie de cărţi de reţete culinare, tânăra a decis să scrie ea însăşi o carte de reţete. Nu a avut, însă, prea multă încredere în aptitudinile sale și, temându-se ca lucrarea sa să nu fie un eșec, ceea ce ar fi afectat cariera științifică a tatălui său, a ales să publice sub pseudonim. Astfel a luat naștere Sanda Marin.

Volumul de primă ediție a fost publicat în 1936 la Editura “Cartea Românească” din București, care era condusă chiar de către tatăl ei. Cartea cuprindea nu mai puțin de 10.000 10.000 de reţete, atât din bucătăria românească, cât și din cea internațională. Prefața a fost scrisă de însuși Păstorel Teodoreanu, un împătimit gurmand și un excelent gastronom.

Alte articole

Cozonac pufos de Paște, cu stafide sau nucă, după rețeta celebrei Sanda Marin

Cât zahăr se pune, de fapt, în vișinată. Celebra bucătăreasă Sanda Marin ştia secretul proporţiei corecte pentru un gust desăvârşit

Cartea de bucate nu conținea doar rețete, ci și informații despre vitaminele din alimente, meniuri pentru diferite perioade ale anului, reţetare pentru diabetici sau informaţii despre valoarea calorică a alimentelor. Cartea a fost reeditată după Al Doilea Război Mondial.

Cartea de bucate a Sandei Marin, supusă cenzurei comuniste

În 1954, cartea de rețete a Sandei Marin a fost retipărită, dar și scurtată, astfel că, din 1.300 de reţete au rămas doar 850. Comuniștii au cenzurat, însă, lucrarea, considerând inadecvate o serie de rețete considerate burgheze. Ba, mai mult, au schimbat şi numele unor preparate: Sosul Bechamel a devenit, astfel, Sos Alb, iar tortul Napoleon s-a transformat în tort Marmorat. Pentru a fi în ton cu regimul sărăcăcios de viaţă al poporul sub comunişti, până şi ”găina” a fost înlocuită în reţete cu ”jumătate de pui”.

Rețetele considerate inadecvate în raport cu realitățile socio-economice, precum salata de icre negre, mușchiul de vită Chateaubriand, supa Bouillabaisse (cu fructe de mare), consommé, sufleul surpriză, sosul olandez, preparatele sofisticate din vânat sau cozonacii moldovenești pentru care se foloseau 100 de ouă la 5 kilograme de făină au fost eliminate sau schimbate, astfel încât să fie în conformitate cu viața din România comunistă.

În plus, rețetele tradiționale care s-ar fi putut prepara la sărbători au fost cenzurate, astfel încât vastele colecții de rețete de mâncăruri specifice pentru Crăciun sau Paște s-au transformat în “rețete pentru mese festive”, iar unele ingrediente care nu se mai găseau în magazine au fost înlocuite cu produse pe care gospodinele le puteau găsi în comerțul socialist.

Sanda Marin a încetat din viață în 1961 și a fost înmormântată în cavoul familiei de la Cimitirul Bellu, dar celebra sa Carte de bucate a continuat să fie reeditată și se află, încă, în biblioteca multor gospodine din România.