Doi agricultori români în „turneu de sensibilizare” faţă de acapararea pământurilor de străini

Departe de a fi rezervată doar ţărilor în curs de dezvoltare din emisfera sudică, acapararea de terenuri agricole priveşte, de asemenea, şi Europa, în special Europa de Est, scrie site-ul lafranceagricole.fr, citat de Agerpres.

În România, pământul bogat în humus şi foarte ieftin comparativ cu preţurile din alte ţări europene, supranumit şi „aurul negru”, atrage investitorii străini în masă, explică Attila Szocs, inginer agronom şi administrator al Eco-Ruralis (asociaţie membră a Coordonării Europene Via Campesina), într-o conferinţă de presă organizată la Paris, în cadrul campaniei ‘Good Food Good Farming’.

„Adăugaţi la aceasta o mână de lucru foarte ieftină şi un climat favorabil investiţiilor străine: totul conduce la o speculaţie masivă cu terenurile arabile româneşti. În special după intrarea României în Uniunea Europeană, fiindcă acordarea de plăţi directe pe hectar este un stimulent suplimentar pentru achiziţionarea de terenuri”, susţine Szocs.

În timp ce, în faţa complexităţii dosarelor administrative, micii fermieri renunţă uneori să ceară DPU (dreptul de plată unică) pe trei hectare de teren (suprafaţa agricolă utilă medie în România), multinaţionalele văd imediat beneficiul pe care îl pot avea din achiziţiile de terenuri. Chiar dacă legea împiedică, teoretic, cetăţenii din afara României să cumpere terenuri arabile în această ţară, orice străin care îşi înfiinţează o companie înregistrată în România poate achiziţiona apoi teren arabil, explică Attila Szocs.

Alte articole

Românii bogați au început să-și angajeze bucătari personali din Asia. Firmă de recrutare: ”Nu mai este un lux, ci o investiție”

Proiect USR: Lanțul scurt de aprovizionare ar putea deveni criteriu obligatoriu în achizițiile publice de produse agroalimentare

Citeşte şi: Statul român va limita cumpărarea de terenuri agricole de către străini

Circa 800.000 de hectare, adică 6% din terenul arabil al României, s-ar afla în prezent în mâinile societăţilor străine, potrivit Eco-Ruralis.

„Investitorii străini propun contracte de vânzare sau de concesionare pe zece ani, însă condiţiile sunt adesea opace„, denunţă Szocs. „Rezultă astfel o deposedare a fermierilor locali, un exod rural care se accentuează în unele regiuni şi o creştere a preţului terenului, care îi împiedică pe români să aibă acces la proprietatea funciară din propria lor ţară„, continuă acesta.

Pentru Dan Cismaş, agricultor român care exploatează 14 hectare, „diferenţa nu se se explică prin naţionalitate, ci prin modul în care aceştia utilizează terenul. Cei care încearcă doar să exploateze terenul, în loc să-l hrănească, sunt acaparatorii”, susţine Cismaş.