Isărescu reaminteşte că nu creşte rezerva de aur din superstiţie

„Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De câte ori am trecut peste 100 de tone România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat luni Isărescu la Simpozionul anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”, cu tema „Aurul în istoria băncilor centrale”, ediţia a XXI-a, găzduit de BNR.

De-a lungul timpului, şeful băncii centrale a avut mai multe intervenţii în care a afirmat că nu mai doreşte creşterea rezervei de aur din superstiţie.

El şi-a amintit că în anul 1990, la două ore după ce a fost numit guvernator al băncii centrale, a mers la tezaur.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„De ce? Ca să ating aurul, era şi ultima rezervă tangibilă a Românei şi ca să capăt încredere. M-a întrebat cineva cum am rezistat (ca guvernator, o perioadă îndelungată – n.r.). Probabil că am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decât vreo 64 tone de aur, suficient ca să îmi dea încredere pentru câţiva ani buni, cel puţin. În prezent, suntem la al doilea ciclu pe care îl trăiesc, de explozie a preţului aurului”, a spus Isărescu.

Alte articole

Eugen Rădulescu (BNR), avertisment dur: „Domnilor, treziţi-vă! Vom ajunge să mâncăm iarbă şi scoarţă de copac”

Datoria României creşte ca Făt Frumos. A ajuns la peste 61% din PIB. Urcă şi rata creditelor neperformante

Aurul s-a apreciat timp de 12 ani consecutivi până în luna septembrie a anului 2011, când a atins preţul record de 1.923,7 dolari pe uncie (aproximativ 61,8 dolari pe gram). Ulterior, cotaţia metalului preţios a intrat pe o pantă predominant descendentă şi se plasează acum la aproape 30% sub nivelul record din 2011. Totuşi, cotaţiile sunt mult peste cele din urmă cu opt ani, când uncia se tranzacţiona la circa 400 de dolari.

Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria minieră şi crea locuri de muncă.

Noua companie, care va fi denumită „Minvest Roșia Montană”, va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru „extracţia mineralelor” şi va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova (PSD).

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.