Klaus Iohannis vrea o discuţie informală cu cancelarul Karl Nehammer în problema Schengen: „Nu cred că progresele minore de acum vor schimba poziția Austriei”

Președintele României, Klaus Iohannis, spune că e posibil să aibă o discuție informală cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer, la întâlnirea reuniunii Comunitatii Politice Europene. Întrebat dacă pactul pe migrație ar putea schimba opinia Austriei cu privire la aderarea României la Schenegn Iohannis a explicat că e total exclus ca asta să se întâmple.

Este posibil să avem o discuție complet informală, până acum nu am avut-o. S-a scurs multă cerneală față de acest pact pe migrație. Față de acum s-au obținut soluții, avem o bază mai degrabă tehnică”, a spus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că nu creşte că Austria îşi va schimba poziţia privind aderarea României la Schengen, în contextul acestui aşa-zis pact pe migraţie, fiind necesare mai multe negocieri care, speră el, să dea roade.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Acum avem o bază mai degrabă tehnică şi ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense, tratează aspecte pe care nu le-aş numi majore. Şi atunci nu cred că acest pas care s-a făcut acum pe aşa-numitul pact pe migraţie va schimba poziţia Austriei. Este nevoie de mai mult, este nevoie de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade”, a completat Iohannis.

Alte articole

Rusia ar putea cere retragerea trupelor NATO din România şi Europa de Est. Planul lui Putin pentru negocierile de pace

Băsescu: În Marea Neagră sunt vânate nave care merg în porturi ucrainene. Rusia știe când va interveni NATO, nu trebuie să testeze

Klaus Iohannis acuză atacurile ruşilor din Delta Dunării: „Sunt crime de război”. Preşedintele României cere echipamente antidronă

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Unităţii Germane la Bucureşti, că Germania a dovedit prin susţinerea vocală şi constantă în favoarea aderării României la Schengen că „prietenul la nevoie se cunoaşte”. „Sperăm să atingem acest deziderat cât mai curând, atât în baza performanţelor noastre larg recunoscute, cât şi ca o confirmare a faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune, rezilienţă, solidaritate şi securitate sporită”, a adăugat şeful statului.

„Mă bucur să iau parte la ceremonia care marchează cea de-a 33-a aniversare a Unităţii Germane şi să fiu împreună cu dumneavoastră cu această ocazie. Căderea zidului Berlinului trebuie să ne amintească astăzi, când asistăm la un război teribil în vecinătatea noastră, că Uniunea Europeană este un proiect al păcii şi al libertăţii. Avem nevoie acum, mai mult decât oricând, de mai multă unitate în cadrul Uniunii Europene, pentru a gestiona cu succes numeroasele provocări, atât din interiorul Uniunii, cât şi din afara acesteia, unde ne confruntăm cu războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi cu urmările sale nefaste”, a declarat preşedintele Iohannis, luni la evenimentul organizat cu prilejul Zilei Unităţii Germane.

Şeful statului a mai spus că „datorită şirului de evenimente istorice declanşate de căderea Zidului Berlinului, ne regăsim împreună, în Europa, români şi germani, ca prieteni şi parteneri europeni, dar şi ca aliaţi în NATO”.

El a amintit de un proverb german care spune că „prietenia este o plantă care trebuie udată des” şi se bucură să confirme că anul acesta „am udat cu prisosinţă planta prieteniei româno-germane”.

România ar bloca participarea Austriei la reuniunile NATO, ca răzbunare pentru veto-ul Vienei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, notează, sâmbătă, kurier.at.

Potrivit sursei citate, doi ofiţeri ai forţelor armate austriece aşteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor pe lângă Alianţă. „Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire. Publicaţiile Salzburger Nachrichten şi Oberösterreichische Nachrichten au relatat în ediţiile lor de sâmbătă că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac la Schengen”, notează Kurier.

Într-un comunicat, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată şi a declarat: „Contăm pe România şi Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofiţerilor austrieci din posturile NATO”.

Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă pentru APA că România a cerut mai mult timp, respectiv o prelungire a perioadei de aşteptare până la jumătatea lunii octombrie, pentru a lua o decizie privind detaşarea a doi ofiţeri din cadrul Forţelor Armate austriece la sediul NATO. Detaşarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toţi cei 31 de aliaţi NATO.

„Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe. Ministerul de Externe, în coordonare cu Ministerul Apărării, se afla în contact strâns cu România pentru a facilita o aprobare rapidă.

Sondaj Avangarde: O treime dintre români cer ca România să boicoteze firmele din Austria ca pedeapsă pentru Schengen

În cazul de faţă, Ministerul Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanţei militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate austriece. În plus, se menţine un contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria Federală.

Deşi Austria nu este membru NATO, ea este legată de Alianţă prin intermediul „Parteneriatului pentru pace” şi al operaţiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la reuniunile NATO a mai fost blocată de Turcia, timp de mai mulţi ani, începând cu 2016. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac asupra negocierilor de aderare a Ankarei la UE.