Bugetarii, nababii României! Cine sunt și ce fac angajații de la stat care primesc lunar un salariu de peste 20.000 de lei

Cine sunt și ce fac angajații de la stat care primesc lunar un salariu de peste 20.000 de lei. În aceste momente, unele dintre cele mai consistente lefuri le câștigă angajații de la Curtea de Conturi.

Citește și Salarii mai mici în România. Cât a pierdut la leafă fiecare angajat pe lună

Cine sunt și ce fac angajații de la stat care primesc lunar un salariu de peste 20.000 de lei

De exemplu, pentru funcția de vicepreședinte al instituției lunar, un angajat poate încasa și peste 22.000 de lei.

Nici salariul unui consilier la Curtea Conturi nu este de neglijat. Lunar, un astfel de angajat câștigă în jur de 21.000 de lei.

Alte articole

A visat la un job în vânzări, dar a ajuns să spele pe jos în România. Coșmarul unei femei din Kenya, înșelată de recrutori și care trăiește zilnici cu frica că va fi deportată

Horațiu Potra revine voluntar în România și se predă autorităților: „Nu mă ascund și nu am de ce să mă ascund. Îmi e dor de familie și vreau să pot privi lumea în ochi”

La rândul său, șeful instituției câștigă lunar suma de aproximativ 25.000 de lei, scrie economedia.ro.

La celălalt pol se află salariații Poștei Române care se declară foarte indignați de faptul ca au ajuns sa lucreze pe salariul minim pe economie sau pe sume apropiate acestuia.

Angajații acuză faptul că nu li se iau în considerare nici anii de experiență, dar nici cei de studii, care ar justifica mai mulți bani în conturi.

„Nemultumirea generala e legata de salarizare. Aproape 80% din angajatii companiei au ajuns la salariul minim pe economie sau in preajma acestuia. Nu mai conteaza nici studii, nici responsabilitati si nici experienta profesionala. De aici este un grad de nemultumire destul de ridicat. Insa pentru a putea fi satisfacuta solicitarea asta este nevoie ca managementul sa se implice, sa fie mai hotarat in dezvoltarea de business-uri pentru companie, sa aduca contracte, sa incheie noi contracte, sa faca linii noi de activitate. Nu este suficient doar sa reduca prezenta teritoriala a companiei, ci este nevoie sa faca si dezvoltare. De aceea facem actiunea cumva in legatura cu actionarul unic, incercand sa-l determinam pe acesta sa impinga managementul catre politica de dezvoltare a companiei”, susțin reprezentanții sindicatelor.

Bugetarii pot pierde jumătate din venituri!

În actuala lege, sporurile pot ajunge pana la maximum 30% din fondul de salarii pe care il are prevazut angajatorul.

Noua lege a salarizarii va include acordarea de sporuri doar pe criterii de performanta, au declarat surse guvernamentale. Astfel, in cazul in care sunt licee in care niciun elev nu a luat bacalaureatul, atunci profesorii vor trebui sa se multumeasca doar cu salariul, fara niciun alt spor sau bonus, au precizat sursele.

„Simpla prezenta in clasa nu este suficienta. Este nevoie de implicare in clasa, nu la meditatii, si de indrumare a tinerilor, astfel incat inclusiv din scoala acestia sa plece cu baze solide de cunostinte si cu un sistem de valori bine definit. Nu cer niciunui profesor sa faca lucruri imposibile.

Sunt perfect constient si de limitarile existente inca in sistemul nostru de invatamant. Le cer insa profesorilor sa-si faca meseria asa cum trebuie sa o faca si nu am glumit cand am spus ca noua lege a salarizarii va cuprinde un sistem prin care salariile vor reflecta, in mod concret, nu doar respectul cuvenit meseriei, dar si performanta. Profesorii care muncesc, care isi fac corect meseria, trebuie si vor fi rasplatiti”, a declarat marti premierul Marcel Ciolacu cu ocazia ceremoniei de semnare a unor contracte finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru achizitionarea de microbuze electrice destinate transportului elevilor.

In actuala lege, sporurile pot ajunge pana la maximum 30% din fondul de salarii pe care il are prevazut angajatorul.

Conform unor declaratii de acum doua luni ale ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, noua lege a salarizarii va fi facuta dupa patru principii, primul dintre ele fiind o ierarhizare atat in interiorul familiilor ocupationale, cat si intre ele si ca niciun salariu in plata sa nu mai depaseasca coeficientul de 12, care este al presedintelui.

„Va exista o grila pentru administratia publica locala, plafonarea sporurilor si o bonificatie care sa fie legata de performanta.(…) Nu va exista niciun spor mai mare de 20% per angajat. Mai este important de spus ca in acest moment avem gata partea de filozofie a legii.

Exista trei variante de lucru pe anexe. Suntem in plina perioada de consultari cu toate familiile ocupationale. Avem minimum doua intalniri in fiecare saptamana. Incercam sa terminam consultarile”, a declarat ministrul Muncii la Antena 3.

Ea a adaugat ca, dupa finalizarea consultarilor, Banca Mondiala va elabora cele trei variante de impact, care vor fi analizate in Coalitie, apoi se va merge cu legea in Parlament.

Noua lege a salarizarii este jalon PNRR pentru a patra cerere de plata pentru Romania. Proiectul de lege a salarizarii publice trebuia sa fie gata pana pe 15 iulie.

Citește și Salarii majorate pentru anumiţi bugetari cu funcţii de conducere. Anunţ oficial de la Guvern