Ce se întâmplă cu jumătate din fondurile PNRR. Adrian Câciu a făcut anunțul. ”11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE”

Ce se întâmplă cu jumătate din fondurile PNRR. Prezent la evenimentul „Schimbări climatice şi dezvoltare: perspective pentru România” de la Palatul Cotroceni, oficialul a subliniat că 41% din alocarea din PNRR, şi anume 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE, în timp ce contribuţia programelor finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul de Coeziune este de 6,7 miliarde euro.

Citește și Vouchere de 50.000 de lei pentru români! Anunț de ultimă oră făcut de Adrian Câciu. Ce categorie de persoane poate să beneficieze

Ce se întâmplă cu jumătate din fondurile PNRR

„30% din alocarea Fondului European de Dezvoltare Regională şi 37% din alocarea Fondului de Coeziune, totalizând 6,7 miliarde de euro, reprezintă contribuţia intervenţiilor programelor finanţate din aceste fonduri în domeniul climei. Complementar, 41% din alocarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv 11,9 miliarde de euro, reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. În gestionarea Politicii de Coeziune 2021-2027 şi a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, ministerul pe care îl conduce este cel mai important finanţator al dezvoltării economice sustenabile din România şi a salutat lansarea raportului de ţară al Băncii Mondiale pe tema climei şi dezvoltării, în cadrul căruia este recunoscut şi reconfirmat angajamentul naţional că politicile de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei naţionale sunt şi trebuie să fie pe deplin compatibile cu ţintele Uniunii Europene privind energia şi clima, precum şi cu neutralitatea climatică a economiei până în anul 2050”, a declarat Adrian Câciu.

Mai mult, ministrul a vorbit și despre Politica de Coeziune prin acordul de parteneriat 2021-2027.

Alte articole

PSD atacă DUR planul de austeritate al lui Bolojan: „Bagă România într-o criză profundă, pentru că sunt gândite eronat”

BRD România, avertisment pentru milioane de clienți. Problemă critică – riști să te trezești cu cardul GOL

„România s-a angajat să programeze intervenţii adecvate ale fondurilor pentru energie curată, accesibilă şi sigură, trecerea la o mobilitate durabilă şi inteligentă, construirea şi renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor, poluare zero pentru un mediu lipsit de substanţe toxice, conservarea şi refacerea ecosistemelor şi a biodiversităţii, dar şi pentru asigurarea rezilienţei regiunilor şi oraşelor la impactul schimbărilor climatice, în conformitate cu iniţiativele specifice din cadrul Pactului Verde European”.

„În acest domeniu, legislaţia europeană aplicabilă a făcut ca intervenţiile fondurilor pentru susţinerea companiilor industriale să fie extrem de limitate în Politica de Coeziune, singura opţiune pentru investiţii majore fiind Fondul de modernizare gestionat de Ministerul Energiei”, completat Adrian Câciu.

De asemenea, oficialul a comunicat reprezentanţilor Băncii Mondiale că Guvernul va creşte rata, dar şi calitatea absorbţiei fondurilor europene printr-o mai bună gestionare a acestora şi o mai bună implementare a proiectelor.

„Practic, se schimbă în paradigma cantitativă de absorbţie, la trecerea la nivelul de absorbţie calitativă a fondurilor europene. Pentru a valorifica această experienţă, Guvernul are şi a solicitat Băncii Mondiale să asiste acest efort prin consolidarea capacităţii Guvernului în formarea politicilor şi strategiilor, planificarea sectorială şi a proiectelor, proiectarea şi implementarea. Suntem încrezători că expertiza Băncii Mondiale va sprijini România în implementarea cu succes a proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi va promova dezvoltarea strategică a României”, a mai spus Adrian Câciu.

Citește și EXCLUSIV Vouchere pentru alimente şi în 2024. Ministrul Adrian Câciu anunţă 1.500 de lei pentru românii cu venituri mici