Avocaţii lui Ionel Arsene susţin că acesta suferă de probleme neurologice şi nu poate fi extrădat: „Riscul de sinucidere este foarte mare şi ar creşte exponenţial în cazul extrădării”

Avocații fostului președinte al CJ Neamț susțin că acesta nu poate fi extrădat în ciuda deciziei instanței supreme din Italia pentru că ar suferi de grave probleme neurologice și un risc ridicat de sinucidere. Ei cer acum de urgență CEDO să blocheze extrădarea lui Ionel Arsene în România.

Avocatul profesor Alfredo Gaito și avocatul Mario Antinucci susțin că Ionel Arsene, rezident în Italia de peste cinci ani, nu poate fi extrădat, relatează Corriere della Calabria care relatează pe larg Cazul fostului șef al CJ Neamț fugit în Italia după condamnarea definitivă, potrivit Stiripesurse.

„Încălcarea gravă a legislației interne și europene – subliniază avocații – în contrast cu regulile Procesului Echitabil European sub aspectul încălcării art. 2, 3, 6 și 8 CEDO, integrează detaliile nulității sentinței atacate în temeiul art. 18 bis, co. 2, bis, Legea 22 aprilie 2005, nr. 69, în partea în care nu a constatat reședința legitimă și efectivă a recurentei, în mod continuu, timp de cel puțin cinci ani în Italia, în aplicarea recentelor modificări legislative introduse în Italia prin Legea 10 august 2023, nr. 10, precum și jurisprudența internă recentă a Curții Constituționale și a Curții de Casație.

Eșecul Curții de Apel de a verifica problemele reale ale lui Arsene în Italia, așa cum demonstrează motivarea Curții de Apel din Bari cu deducții logice extrem de conjecturale, ridică îndoieli cu privire la riscul actual de persecuție politică a lui Ionel Arsene. „Mai mult – continuă Gaito și Antinucci – extădarea contrastează cu scopul reeducativ al pedepsei întrucât executarea în străinătate a pedepsei aplicate unei persoane care și-a stabilit ferm relațiile familiale și sociale în Italia ajunge să împiedice reintegrarea socială a individului. la sfârşitul executării pedepsei şi deci scopul reeducativ către care trebuie să vizeze sancţiunea”.

Alte articole

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

Citeşte şi: Ionel Arsene, condamnat la peste șase ani de închisoare, va fi extrădat din Italia. Decizia este definitivă

Arsene suferă de patologii grave, inclusiv neuro-psihiatrice, iar acest lucru a fost constatat și documentat de consultanții apărării, dr.Nicolò Falchi Delitala  , medic neuro-psihiatru la Spitalul S. Giovanni din Roma, dr.  Roberta Russo , psiholog criminalist din Roma, specialist în observare științifică și tratament în circuitele penitenciare, Dr. Gian Francesco Mureddu,  medic specialist cardiolog la Spitalul S. Giovanni din Roma. „Totuși – subliniază întotdeauna avocații – este ignorat de Curtea de Apel Bari care nu a dispus o expertiză, deși sunt îndeplinite cerințele legale.

Curtea de Apel Bari a dedus sumar depunerea de rapoarte psihiatrice de către dr.  Nicolò Falchi Delitala  la pagina 3, alin. 1.9 din teza: «  … În așteptarea procesului de sesizare, în interesul destinatarului, apărătorul a prezentat rapoarte psihiatrice, cu documentație sanitară anexată, eliberate de o structură publică (ASLRM 2) în care a pus în evidență persoana lui Ionel Arsene datorita procesului suferit in Romania si considerat in mod sumar nedrept de acesta, afectiune clinica care integreaza cele cinci criterii de diagnostic necesare pentru diagnosticarea Tulburarii Depresive Majore severe cu caracteristici melancolice conform DSM5 – TR 2022 si prezinta risc crescut de sinucidere in caz de acceptare a cererii de predare (citim textual în raportul din 04.09.2023: … Riscul de sinucidere este foarte mare și ar crește exponențial în cazul extrădării…)”.

Ulterior în propoziție citim: « … Condițiile de sănătate ale lui Ionel Arsene , astfel cum sunt documentate, vor fi protejate de sistemul de sănătate al statului membru emitent, având asigurat în acest punct prin informațiile menționate mai sus, din care se pare că structurile penitenciare implicate garantează asistenţă psihiatrică deţinuţilor… ”.

Prin urmare, Curtea de Apel Bari, în loc de o evaluare efectivă a împrejurării deduse în susținerile apărării, a „lichidat” elementul investigativ al stării de sănătate a lui Ionel Arsene cu modalitățile de referire la informațiile comunicate de statul solicitant, realizându-se astfel substanța egalitatea condițiilor de sănătate ale extradinului în ceea ce privește protecția inframurală în penitenciar, în contrast deschis cu regulile Procesului Echitabil de extrădare împărtășite acum în literatura de specialitate și jurisprudența internă și supranațională (articolele 111 din Constituție, 2, 3 și 6 CEDO).

Dacă, în fapt, predarea persoanei solicitate l-ar expune unor riscuri similare, executarea ei efectivă ar fi incompatibilă cu dreptul persoanei respective de a nu suferi tratamente inumane sau degradante, consacrat de art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE (CDFEU, punctele 39-41).

Totul în vederea echilibrării motivelor de salvgardare a sănătății persoanei solicitate – care face obiectul protecției atât în ​​sistemul constituțional național, în temeiul art. 2 și 32 din Constituție, precum și în sistemul juridic al Uniunii, în temeiul art. 3, 4 și 35 CDFEU – precum și „interesul în urmărirea penală a infractorilor suspectați, în constatarea răspunderii acestora și, dacă va fi găsit vinovat, în asigurarea executării pedepsei împotriva acestora” în spațiul juridic european.

Citeşte şi: Raport devastator al Curții de Conturi. Dovada că ANAF protejează un grup de interese cu datorii de peste 100 de milioane de euro la bugetul de stat

Curtea de Apel din Bari – spun mereu avocații lui Arsène – a afirmat doar existența asistenței medicale în închisorile din România, dar a ignorat complet ceea ce au indicat cu bună știință consultanții cu privire la riscul de sinucidere în caz de extrădare. Mai mult, documentația produsă de apărare privind situația penitenciarului din România și gestionarea îngrijirilor medicale, complet ignorată de către Tribunalul Teritorial, ridică serioase îndoieli cu privire la închisoarea și tratamentul medical acordat deținutului, demonstrând cum România nu este nicidecum un model. de cele mai bune practici penitenciare  . , cu aceasta, încălcarea articolelor. 2 și 3 CEDO, dreptul la viață și interzicerea torturii. Pe de altă parte, odată constatate toate condițiile care legitimează livrarea, precum și absența cauzelor impiedicatoare potrivit articolelor. 18 și 18-bis din legea nr. 69 din 2005, Curtea de Apel ar fi trebuit să aprecieze eventuala existență a unei situații de boală gravă a persoanei solicitate, precum și „ motive serioase și dovedite de a crede că [predarea] ar expune persoana în cauză la un risc real de reducere semnificativă a speranței sale de viață sau de deteriorare rapidă, semnificativă și ireparabilă a stării sale de sănătate ” (Curtea de Justiție, hotărârea EDL 2022).

În situația în care Curtea constată existența efectivă a acestor condiții, trebuie – după cum s-a stabilit, din nou, în al doilea paragraf al dispozitivului hotărârii EDL7 – să suspende decizia de predare și „să îndemne autoritatea judiciară emitentă să transmită orice informație referitoare la condițiile în care se are în vedere urmărirea sau reținerea persoanei respective, precum și posibilitățile de adaptare a acestor condiții la starea de sănătate a persoanei pentru a preveni materializarea unui astfel de risc”, conform metodelor. stabilit de art . 16 din legea nr. 69 din 2005 și deja folosită de curțile de apel pentru a efectua verificări asupra existenței efective a unui „ risc concret de tratament inuman sau degradant” ca urmare a situațiilor de supraaglomerare a penitenciarului din statul emitent, în conformitate cu Aranyosi și Caldararu. hotărâre, sau a unui „risc real de încălcare a dreptului fundamental la un proces echitabil ”, în conformitate cu hotărârea LM.

«Odată epuizate căile interne de recurs – scriu avocații – se poate concluziona, dincolo de cererea asiguratorie, încălcarea procesului echitabil în temeiul art. 6 CEDO pentru că Curtea a respins problema constituționalității sancționând definitiv compromisul dreptului la apărare precum și încălcarea dreptului la judecată și control efectiv în contrast clar cu art. 111 din Constituție Întrucât sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru probarea compromisului ireparabil al dreptului despre care se pretinde că ar fi fost încălcat în cursul procesului sau în perspectiva instituirii acestuia, Curtea Europeană este rugată să dea curs solicitării lui Ionel Arsene cu avocatul. prof. Alfredo Gaito și avocatul.

Mario Antinucci a formulat o cerere la CEDO în temeiul art. 39 din Regulament, să acționeze de urgență în soluționarea recursului și să dispună măsuri excepționale „ ad interim ” pentru suspendarea sentinței Curții de Apel Bari din 12 octombrie 2023 care a acceptat mandatul european de arestare pentru a evita consecințele. ireversibilă pentru sănătatea și siguranța solicitantului”.

Citeşte şi: În plină austeritate, magistraţii români au de primit anul acesta salarii restante în valoare de 340 de milioane de euro. De unde scoate Marcel Boloş suma imensă

.