Care sunt cele mai sigure locuri din România în caz de cutremur! Iată harta riscului seismic din țara noastră

Care sunt cele mai sigure locuri din România în caz de cutremur! Astfel, Executivul a adoptat un Regulament privind gestionarea situațiilor de urgență în caz de cutremur în care sunt prevăzute atribuțiile tuturor instituțiilor statului în caz de cutremur major.

Citește și Cutremur puternic vineri seară. Tavanul unui supermarket s-a prăbuşit peste clienţi

Care sunt cele mai sigure locuri din România în caz de cutremur!

Regulamentul adoptat de Guvern conține printre altele și o hartă a zonelor în care se pot produce cutremure, precum și una a riscului seismic.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit hărții zonelor în care se pot produce cutremure, zona seismică Vrancea, cu o seismicitate aflată la adâncimi intermediare, între 60 și 170 de kilometri, este cea mai periculoasă afectând nu mai puțin de două treimi din teritoriul național, dar și o parte din Republica Moldova şi Bulgaria.

Alte articole

VIDEO Cutremur puternic în Japonia. Noi replici sunt așteptate în orele următoare

Ziua şi seismul în România. Un nou cutremur în Vrancea

Totodată, pe lângă Vrancea, există 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național. Este vorba de Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei).

Seismologii spun că aceste zone au mecanisme de generare oarecum sporadice şi cu pondere semnificativ mai mică în bilanţul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local. Această configurație face ca hazardul seismic să nu fie distribuit uniform în România, ci concentrat în regiunile de sud și est ale țării.

„Zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (ag), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990”, precizează Regulamentul.

Cea de a doua hartă care se referă la hazardul seismic arată că județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei. Acestea sunt: î Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. Hazardul este redus și în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș sau Harghita.

La polul opus, se află județele din apropierea zonei seismice Vrancea, cu excepția celor Ardeal care sunt protejate de munții Carpați. Vrancea, Buzău și Prahova sunt cele mai expuse, acestea urmate de județele aflate în alte două cercuri concentrice din jurul Vrancei și anume județele Bacău, Vaslui, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Ilfov și București.

În aceste momente, autoritățile estimează că, în următoarea sută de ani, cutremurele ar produce în România pagube de 7,6 miliarde de euro, 6.800 de victime și avarierea a 211.000 de clădiri.

Conform planului de intervenție stabilit de autorități, un cutremur precum cel din martie 1977 antrenează, pe lângă riscul presupus de prăbușirea sau avarierea gravă a unor clădiri și alte trei tipuri majore de risc:

a) risc natural (inundații, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor);
b) risc biologic (epidemii/zoonoze);
c) risc tehnologic (incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice).

Citește și Un nou caz cutremură România. Două surori, de 41 şi 52 de ani, găsite moarte în casă