Cel mai bun bulz se găsește la o stână din Fundata, cel mai frumos sat din România. Rețeta din strămoși spusă de un cioban

Iosif Ciunterei, vlogger cunoscut printre amatorii de drumeții, a ajuns la Fundata, unde a aflat rețeta celui mai bun bulz tradițional chiar de la ciobanul Gheorghe Gârbacea. „Cu Iosif pe coclauri”, internauții au ajuns, virtual, în satul brașovean declarat ca fiind cel mai frumos din România, unde produsele naturale sunt la ele acasă.

Gheorghe Gârbacea, în vârstă de 55 de ani, a trăit totată viața lui pe munte, printre animale. Face zilnic mămăligă și o mănâncă cu brânză sau cu carne, fie cu ambele, iar uneori cu lapte.

Citește și: Ce se întâmplă în corpul tău atunci când mănânci mămăliga. E singurul aliment din lume care face asta

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Brașoveanul spune că bătrânii mâncau adesea doar mămăligă coaptă, deoarece carnea și brânza nu era la încemâna oricui.

Alte articole

Un cioban a omorât cu toporul un urs care-i ataca oile. Acum are dosar penal de braconaj / Ro-Alert din cauza urşilor la Vidraru

Transhumanţă din Germania pentru un trai chinuit în România. Mărturiile sfâșietoare ale unui tânăr cioban despre greutățile cu care se confruntă mulți crescători de animale din România: ”Aia e batjocură”

„Mălai, apă și sare”, este rețeta simplă pentru mămăligă.

„Să ai mălai, sare și cheag. Mămăliga se mănâncă cu brânză, cu urdă și jintiță, cu carne, dacă ai, dar și coaptă. Eu am făcut întâia oară mămăligă când aveam vreo 13 ani. Mai rămâneau cocoloașle, că mămăliga era mare”, povestește baciul.

De data aceasta are doar lapte de vacă, dar spune că cel de oaie e mai bun. Badea Gheorghe stă singur pe munte și acum are doar vaci.

„Am avut oi, am făcut și transhumanță, mai bine de 20 de ani. Am cunoscut toate satele din Ialomița, Călărași și multe zone”, mai spune păstorul Gheorghe.

Citește și: Secretul celei mai bune mămăligi. Reţeta perfectă pentru mămăliga românească, ce ingredient trebuie adăugat după 5 minute

Bărbatul a început cu munca de jos, datul la strung, spălatul de găleți. Pentru că gălețile erau de lemn, munca era mai dificilă. Se spălau cu apă fiartă, de trei ori pe zi, pentru că tot de atâtea ori se făcea și brânză.

„Când ploua, era mai ușor, că erau înmuiate, dar când era vreme frumoasă, spălai la ele, că erau uscate”.

Ciobanul spune că primul an de transhumanță a fost cel mai greu, dar și cel mai frumos. A mers cu ciobani din Dragoslavele și dormea 2 – 3 ore pe noapte. După ce a căpătat experiență, mergea de unul singur. Gheorghe Gârbacea spune că pe atunci „puneau pe măgari sare și altele de mâncare, nu ca acum, cafea”.

Când mămăliga e luată de pe foc, se face bulzul. Gheorghe știe exact cum trebuie pusă brânza în mămăligă și câtă, încât să iasă cel mai bun bulz. Odată pregătit amestecul, acesta se pune în jar sau la ceaun.