Ce cadouri își doresc românii de Crăciun? Bugetul alocat cadourilor este de circa 200 euro, mai mic decât anul trecut

Anul acesta de Crăciun românii sunt mai cumpătați în privința cadourilor. Dacă anul trecut, cei mai mulți dintre respondenții la un studiu Revolut (48%) spuneau anul trecut că vor aloca sub 250 de euro pentru cadouri de sărbători, iar 43% se așteptau să cheltuiască între 250-1.000 de euro, anul acesta bugetul alocat cadourilor este cu 20% mai mic.

Cum arată bugetele pentru cadouri de Crăciun anul acesta? Ce mai mulți români (28%) spun că au un buget de cadouri cuprins între 100-200 de euro. 27% vor aloca și mai puțini bani – 50-100 de euro. Practic, mai bine de jumătate dintre români ar aloca pentru cadourile de Crăciun între 50-200 de euro, deci un buget mai mic decât în 2022.

Un român din cinci are pregătit un buget de 200-500 de euro pentru aceste cheltuieli, în timp ce 2% nu vor cumpăra deloc cadouri (un procent inferior celui înregistrat în 2022). Și pentru că oricât de mici ar fi, cadourile aduc, totuși, bucurie în jurul bradului de Crăciun, 8% dintre respondenți spun că vor cheltui pe cadouri măcar 50 de euro.

Alte articole

Gestul emoționant pe care Aris Eram îl face în fiecare an pentru Andreea Esca! Nu te-ai fi așteptat la asta!

3 idei de daruri pentru adolescenţii creativi în contextul sărbătorilor de iarnă

Occidentalii, mai darnici cu cei dragi de Crăciun

De exemplu, în Franța, bugetele de Crăciun care se plasează între 200-500 de euro reprezintă 35%, în Spania și Italia, câte 29%. Pe măsură ce ne apropiem de estul Europei, și bugetul Moșului se micșorează. Bugetele de 200-500 euro sunt mai rar întâlnite în Letonia (13%), Ungaria (14%), Polonia și Lituania (18%).

Ce își doresc românii de Crăciun? Dorințele financiare și-au făcut și ele loc pe lista pentru Moșul

Dacă de Crăciun s-ar împlini și dorințele legate de bani, românii ar pune pe primele două poziții pe lista către Moșul o mărire de salariu (24%) și dobândirea de cunoștințe despre cum să-și sporească resursele financiare (24%). Rambursarea împrumuturilor este și ea printre dorințe – 21% dintre răspunsuri se leagă de aspirația de a restitui banii luați cu împrumut. Pe listele de dorințe, românii au mai pus și o inflație mai mică (13%), taxe mai reduse (8%), dobânzi mai mari la contul lor de economisire (3%).

48% dintre românii chestionați în studiul Revolut cred că în zilele noastre luxul înseamnă să ai suficiente resurse pentru a călători oriunde îți dorești, pe tot parcursul anului. Aceasta este percepția actuală a luxului în rândul consumatorilor locali. Și este vizibilă și în comportamentul clienților Revolut: bugetul pentru serviciile turistice alocat în perioada ianuarie – noiembrie 2023 a crescut cu 67%, la peste 1,8 miliarde de lei, față de perioada similară a anului anterior. Un client Revolut din România a cheltuit, în medie, peste 934 de lei pe lună pentru turism, față de 876 de lei pe lună (în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023 vs. 1 ianuarie – 30 noiembrie 20222).

Pentru 40% dintre români, timpul în sine este un lux, iar a avea mai mult timp pentru cei dragi și pentru propriile pasiuni este pe locul al doilea între asocierile făcute de respondenți cu ideea de lux. Abia pe locul al treilea se află bunurile personale valoroase, cum ar fi proprietățile imobiliare, mașinile scumpe sau bărcile (32%).

În decembrie 2022, clienții Revolut din România au realizat peste 150.000 de plăți către comercianți din categorii precum: bijuterii, ceasuri și pietre prețioase, antichități și obiecte de artă, croaziere, cluburi de golf, cosmetice și parfumuri. Suma medie cheltuită de un român cu Revolut pentru a achita bijuteri, pietre prețioasei și ceasuri, de exemplu, a crescut cu 27% în decembrie 2022 față de decembrie 20213, arată datele interne ale băncii.

Pentru 12%, luxul înseamnă să își permită pasiuni scumpe (activități și hobby-uri sportive specifice elitelor financiare, colecții de bunuri costisitoare – artă, mașini, ceasuri, unicate). La egalitate, pentru 12% dintre respondenții români o dovadă a luxului este și posibilitatea de a plăti pentru copii o educație în școli private din străinătate sau la instituții de elită (de exemplu, Harvard).