Cum explică Klaus Iohannis că România a cheltuit mai puțin pe Apărare în 2023 decât pragul de 2% cerut în NATO

O analiză NATO publicată recent arată că România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reușit să cheltuiască doar 1,6%. Cu acest prag România se situează sub media Alianței, de 1,73%.

Citește și: Klaus Iohannis, anunţ despre banii românilor: „Numai astfel oamenii pot să înţeleagă importanţa economisirii”

De ce România a cheltuit mai puțin pe Apărare în 2023 decât pragul cerut de NATO

Klaus Iohannis, aflat joi la Vilnius la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, a detaliat care sunt motivele pentru cheltuielile mai mici decât alocarea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Explicația nu este foarte complicată și subliniez că nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea inițială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ținând de noi, altele nu. Un motiv care nu ține de noi: pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală, în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obținem”, a spus Iohannis.

Alte articole

„V-ați dus la Cotroceni să lingeţi clanţele!” Stelian Tănase cere, cu vorbe grele, curățenie în PNL după perioada de „aservire” la Iohannis

Crin Antonescu face prorociri sumbre: „O să începeţi să-l regretaţi pe Iohannis. I-am cerut lui Ilie Bolojan să candideze la prezidențiale”

Președintele țării a continuat cu explicațiile, vorbind despre inflație și alte probleme avute de țara noastăr în ultimul an.

„Al doilea factor au fost dificultățile bugetare create și de inflație, și de multe alte probleme pe care le-am avut, și atunci disponibilitatea, deci banii lichizi, nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie, și, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate. Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat și pe români a fost inflația mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile și cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”, a mai detaliat Iohannis.

România nu a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare decât în anul 2020, mai arată raportul NATO. Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.

Citește și: Klaus Iohannis, despre strategia pentru a deveni noul secretar general al NATO: „Desemnarea secretarului general se va face prin consens”