Nouriel Roubini avertizează că vine „mama tuturor crizelor”. Profetul apocalipsei economice spune că „şocul inevitabil lovește lumea în câteva luni”

Economiile mondiale se confruntă cu o „epocă a mega-amenințărilor”, stagflația urmând să devină un factor de bază al vânturilor contra pieței majore, a spus Nouriel Roubini într-un articol publicat pe site-ul Project Syndicate.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, el vorbeşte de colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Alte articole

Verdictul sumbru al economistului Radu Georgescu: ”România va ajunge în incapacitate de plată. Va urma o perioadă dificilă de cel puțin 10 ani”

Tsunami economic în 2025-2026. Explozia preţurilor este inevitabilă şi vine la pachet cu înghețarea veniturilor

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.

Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Nouriel Roubini, noi previziuni sumbre: ”Pregătiți-vă pentru o criză fatală. Băncile sunt aproape de colaps”

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Profetul apocalipsei” lovește din nou! Nouriel Roubini avertizează asupra unei prăbușiri a piețelor financiare din SUA

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.

Economist FMI: Riscul de recesiune a economiei mondiale este minim

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică, relatează CNBC.

Fondul cu sediul la Washington DC şi-a mărit uşor în această săptămână perspectivele de creştere globală, la 3,2% în 2024, şi anticipează aceeaşi creştere în 2025.

”Când facem evaluarea riscului în jurul valorii de referinţă, şansele să avem o recesiune globală sunt destul de minime. În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie. Deci, a existat o rezistenţă extraordinară în ceea ce priveşte perspectivele de creştere”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, consilier economic şi director al departamentului de cercetare la FMI, pentru Karen Tso de la CNBC, marţi, la întâlnirea grupului de la New York.

”Setul de ştiri bune” include performanţa economică puternică a SUA şi a mai multor economii de piaţă emergente, împreună cu o încetinire a inflaţiei mai rapidă decât se aştepta până de curând, în ciuda creşterii mai slabe în Europa, a spus Gourinchas.

Există divergenţe în Europa, a adăugat el, FMI şi-a retrogradat previziunile de creştere pentru Germania, Franţa şi Italia, dar le-a dus mai sus pentru Spania, Portugalia, Belgia şi Regatul Unit.

Prognozele de creştere din toamna anului trecut au trebuit să ia în considerare o instabilitate geopolitică sporită, tensiunile din Orientul Mijlociu planând asupra pieţei petrolului, în timp ce războiul Israelului cu grupul militant palestinian Hamas din Fâşia Gaza a dus la perturbări ale rutelor de transport maritim din Marea Roşi, prin atacurile maritime din partea grupării yemenite Houthi.

Toate acestea s-au combinat cu războiul în desfăşurare dintre Rusia şi Ucraina, care a avut cel mai mare impact mai larg asupra preţurilor energiei în Europa în 2022.

Creşterea semnificativă a preţurilor petrolului pe tot parcursul anului 2024 şi perturbarea în continuare a transporturilor între Asia şi Europa ar alimenta inflaţia în 2024, a menţionat Gourinchas, ceea ce ar determina apoi băncile centrale să menţină dobânzile mai mari pentru mai mult timp şi să afecteze creşterea globală.

Potrivit estimărilor FMI, o creştere constantă a preţului petrolului de aproximativ 15% în 2024 ar duce la accelerarea inflaţiei globale cu aproximativ 0,7%, deşi preţul acestuia s-a dovedit până acum relativ stabil, chiar şi după recenta creştere a tensiunilor Israel-Iran.

În ciuda prognozei economice pozitive a FMI, Gita Gopinath, directorul general adjunct al FMI, a declarat marţi pentru CNBC că a evaluat riscurile geopolitice drept ”o mare îngrijorare”.