Alin Ionescu egal Alex Costache! Armata lui Coldea atacă şi politizează Înalta Curte! Un jurnalist TVR plătit din bani publici atacă o instituţie a statului!

Caracatiţa lui Coldea încă are tentacule bine înfipte în toate domeniile, iar presa îşi foloseşte cerneala pentru a servi interesele de grup, chiar dacă se atacă oridini fundamentale ale statului de drept şi ale independenţei actului juridic.

Într-un articol publicat de G4Media, Alin Ionescu, nimeni altul decât Alex Costache, critică deciziile date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Alex Costache, jurnalist plătit din bani publici la TVR, a fost devoalat ca acoperit al statul paralel, parte a unei reţele mai vaste de jurnalişti răspândiţi strategic la alte publicaţii autointitulate independente.

„Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit din nou că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, din 25 iunie 2018 până la 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului cod penal), așa cum a mai decis ÎCCJ pe 25 octombrie 2022 – potrivit portalului ÎCCJ.

Aceasta în ciuda faptului că CJUE a stipulat că instanțele naționale nu sunt obligate să aplice retroactiv deciziile CCR privind prescripția”, scrie acesta, conform sursei citate, erijându-se într-o entitate mai sus de Instanţa Supremă.

O banală speţă provenită de la Curtea de Apel din Tg. Mureş devine caz naţional, iar armata de slujbaşi cu tastatură au inclusiv atacuri la persoană, judecaătoarea fiind analizată la CV şi la „pedigree-ul” relaţionar din justiţie, după cel mai securistic mod posibil. De altfel, Alex Costache semnează cu propriul nume atunci când este vorba să-şi apare protejatul, pentru care a făcut chiar scut fizic atunci când acesta era atacat de protestatarul de serviciu Marian Ceauşescu la audierile de la DNA.

Procurorul General intervine în disputa privind nerespectarea de către instanţe a deciziilor CJUE cu privire la prescripţie: „Trebuie tranşată cât mai rapid, pentru că practica judiciară este în momentul de faţă neunitară”

Explicațiile prof. Drăgănescu privind decizia CJUE

„Uitându-mă la dispozitivul Ordonanței CJUE, se precizează: „instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de corupție”.

Așadar, în prima parte a acestei ordonanțe a CJUE, se precizează că instanțele naționale trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale cu privire la clauzele de întrerupere a termenului de prescripție. Deci nu putem obliga, chiar așa dispune CJUE, nu putem obliga instanțele naționale să lase neaplicabile deciziile CCR cu privire la prescripție. Așadar, se aplică deciziile CCR cu privire la prescripție.

Deci practic decizia CJUE ce spune? Că trebuie aplicată decizia CCR, nici nu putea să contrazică decizia CCR, dar considerând că nu vom mai merge pe legea penală mai favorabilă pentru anumite infracțiuni. Asta va însemna că dacă o anumită infracțiune, spre exemplu de luare de mită, avea cuantum mai mic de pedeapsă, noi mergeam la cuantumul mai mic de pedeapsă, interpretând și decizia CCR, asta spunea ÎCCJ-ul, ca o lege penală mai favorabilă. Ca să mă exprim un pic mai clar, ordonanța nuanțează și prima decizie a CJUE și decizia ÎCCJ, adică nu vom mai aplica retroactiv legea penală mai favorabilă.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prima hotarare definitiva dupa decizia CJUE pe prescriptie intr-un proces legat de fonduri europene

În mai 2022, CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere, prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

Pe 25 octombrie 2022, ÎCCJ a emis o decizie prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014. Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială și faptele se prescriu mai repede: de la 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR. Cele mai multe aplică, aplică deciziile CCR și ÎCCJ care spun că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022, fapt ce pare că deranjează caracatiţa Coldea.

Urmărește-ne în Discover