Liderii mişcării de contestare au fost primiţi în regim de urgenţă de Erdogan, la Ankara

Erdogan le-a reafirmat propunerea sa cu privire la organizarea unui referendum pe tema proiectului de amenajare a acestei zone.

„Vrem să aflăm ce gândeşte populaţia Istanbulului, decizia sa este foarte importantă pentru noi”, a anunţat pentru presă Hüseyin Celik, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, rezultat din mişcarea islamistă), aflat la putere şi condus de Erdogan.

În timp ce fronda împotriva Guvernului a intrat în a treia săptămână, mii de manifestanţi se pregătesc să petreacă o nouă noapte în această grădină publică din apropierea Pieţei Taksim, a cărei distrugere anunţată a provocat declanşarea mişcării de contestare, pe 31 mai.

„Vom rămâne în Parcul Gezi în corturi, în saci de dormit, cu cântecele, cărţile, poeziile şi cu toate revendicările noastre”, a anunţat în cursul după-amiezii unul dintre reprezentanţii mişcării de contestare a manifestanţilor, Solidaritate Taksim, avocatul Can Atalay.

Alte articole

Măsuri restrictive la Istanbul, după arestarea primarului Ekrem Imamoglu, liderul opoziției și principalul adversar politic al președintelui Erdogan

Erdogan, răspuns tăios după atentatul terorist de la Ankara care s-a soldat cu cel puțin 7 morți: „Mâinile murdare care se întind spre Turcia vor fi cu siguranță rupte”

Cu scopul de a încerca să evite o nouă confruntare violentă cu poliţia, şeful Guvernului a convocat o reuniune de urgenţă cu o delegaţie de artişti şi membri ai societăţii civile în reşedinţa sa de la Ankara.

Această întâlnire nocturnă, care a început la puţin timp după ora locală 23.00 (23.00, ora României), este prima de acest tip între liderul turc şi purtători de cuvânt autorizaţi ai manifestanţilor care-i cer demisia.

Colectivul Solidaritate Taksim nu a fost invitat la o primă întâlnire, organizată miercuri, între premier şi „reprezentanţi” ai mişcării de contestare aleşi de autorităţi.

Presat să încheie această frondă fără precedent de când partidul său islamo-conservator a ajuns la putere în 2002, Erdogan a adresat joi un „ultim avertisment” ocupanţilor Parcului Gezi.

„Ne-am păstrat răbdarea până acum, dar răbdarea a ajuns la capăt. Lansez un ultim avertisment mamelor, taţilor. Vă rog, retrageţi-vă copiii de acolo”, a declarat Erdogan într-un discurs susţinut la Ankara.

„Nu mai putem aştepta prea mult, pentru că Parcul Gezi nu aparţine forţelor care îl ocupă. El aparţine tuturor”, a adăugat premierul.

Guvernul turc a mărit presiunea asupra ultimilor protestatari, spijinit fiind de forţele de poliţie, care au preluat marţi, cu forţa, controlul Pieţei Taksim.

Miercuri seara, premierul a încercat să detensioneze situaţia, propunând un referendum municipal cu privire la constestatul proiect de amenajare a pieţei, în speranţa că va grăbi evacuarea Parcului Gezi.

„Cred că după acest gest de bunăvoinţă, tinerii vor decide să părăsească Parcul Gezi”, şi-a exprimat speranţa vicepremierul Huseyin Celik. „Totul trebuie să înceteze”, a adăugat, mai nerăbdător, omologul său la Interne Muammer Güler.

Dar, pe aleile parcului, atât ideea referendumului, cât şi somaţiile Guvernului turc au fost respinse.

„Noi nu am trăit toate acest atacuri, care au făcut morţi şi aproximativ 5.000 de răniţi printre concetăţenii noştri, pentru un referendum”, a declarat Atalay, în numele mişcării de contestare.

„Noi nu aceeptăm referendumul, fiindcă ne-am luptat cu poliţia, am primit gaze lacrimogene (…) şi nu-i vom permite (lui Erdogan) să se prezinte ca un democrat”, a declarat Fulya, una dintre manifestante. „Nu vom merge să votăm la acest referendum. Noi suntem aici şi vom mai rămâne”, a adăugat ea.

Retraşi sub platanii „lor”, înverşunaţii din Parcul Gezi au primit joi seara sprijin din partea a mii de persoane care au revenit în Piaţa Taksim, în pofida sutelor de poliţişti mobilizaţi.

Manifestanţii s-au îndreptat spre piaţă în cursul serii, scandând sloganuri ostile la adresa lui Erdogan, după care au ascultat un concert de pian.

Sigur de susţinerea majorităţii turcilor, premierul a adoptat, de la începutul crizei, un ton foarte ferm împotriva manifestanţilor, care denunţă alunecarea sa spre autoritarism şi îl acuză că vrea să „islamizeze” societatea turcă.

Intrasigenţa de care a dat dovată i-a adus numeroase critici şi i-a afectat imaginea în străinătate. Joi, după numeroase ţări aliate, ca Statele Unite, Parlamentul European a exprimat, într-o rezoluţie, „îngrijorarea (sa) profundă” în legătură cu „intervenţia brutală a poliţiei” împotriva manifestanţilor.

Şeful diplomaţiei turce, Ahmet Davutoglu, a considerat „inacceptabilă” rezoluţia europeană, repetând că ţara sa este o „democraţie de primă clasă”.

Potrivit ultimului bilanţ publicat marţi de sindicatul medicilor turci, manifestaţiile s-au soldat cu patru morţi, trei manifestanţi şi un poliţist, şi aproape 5.000 de răniţi, zeci dintre ei aflându-se în stare gravă.