Au dreptul la concediu medical salariații care s-au întors din concediul de odihnă? Subiectul care îi neliniștește pe angajații români

Concediul de odihnă este un drept al angajaților la care aceștia nu pot renunța și de care nu pot fi privați, fiind unul dintre elementele principale care trebuie să se regăsească în mod obligatoriu în contractul individual de muncă.

Te-ar putea interesa și Un român a rămas cu gust amar după ce a ajuns în concediu, în Grecia. Locul în care s-a cazat, un coșmar. ”Să vă trăiască familia, plouă în pat!”

De asemenea, legislația muncii prevede faptul că salariații care s-au întors din concediu medical pot beneficia în continuare de concediul de odihnă.

În același timp, legislația muncii prevede clar că salariații care s-au întors din concediu medical pot beneficia în continuare de concediu de odihnă.

Alte articole

S-a dat lege, angajații pot să ignore munca în favoarea distracției. În ce țări este deja în vigoare și ce prevede

Mii de angajaţi de la stat riscă să rămână fără salarii. Ministerul cere ere reducerea cheltuielilor şi propune concedii fără plată

Pentru cei ce nu știu, concediul de odihnă la care are dreptul un salariat, precum și durata minimă a acestuia, sunt reglementate de Legea 53/2003 – Codul Muncii. Art. 144 din Codul muncii prevede următoarele:

• dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților;
• dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.

Tot legislația muncii prevede că durata concediului de odihnă anual nu poate fi mai mică de 20 de zile lucrătoare, aceasta reprezentând ”durata minimă”, iar durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, în conformitate cu prevederile legale și cu respectarea contractelor colective aplicabile.

În durata concediului de odihnă anual nu intră sărbătorile legale în care nu se lucrează, sau alte zile libere plătite stabilite prin contractul colectiv, conform Citysquar.ro.

Care sunt situațiile neprevăzute despre care trebuie să știi

Pe lângă cele precizate anterior, potrivit Codului muncii, se consideră perioade de activitate prestată și nu se interferează cu perioada concediului de odihnă următoarele:

• perioadele de incapacitate temporară de muncă (aici intrând, implicit, incapacitatea de muncă ce este cauzată de probleme de sănătate);
• perioadele aferente concediului de maternitate;
• concediul paternal;
• concediul de risc maternal;
• concediul pentru îngrijirea copilului bolnav;
• concediul de îngrijitor;
• perioada absenței de la locul de muncă, pe o perioadă de cel mult 10 zile/an, în situații neprevăzute precum urgențele familiale cauzate de boli, accidente, ori altele – această perioadă se va recupera, iar modalitatea de recuperare va fi decisă de comun acord de către angajat și angajator.

Pe lângă cele menționate anterior, în cazul în care situația de incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, concediul se va întrerupe, iar angajatul va intra în concediu medical.

Cât despre restul zilelor de concediu de odină, acestea pot fi efectuate după ce s-a terminat perioada de incapacitate temporară de muncă. Deci, când acest lucru nu este posibil, zilele neefectuate pot fi reprogramate.

Mai mult, dacă situația de incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, concediul se va întrerupe, angajatul va intra în concediu medical, iar restul zilelor de concediu de odihnă pot fi efectuate după ce s-a terminat perioada de incapacitate temporară de muncă, iar când acest lucru nu este posibil, zilele de concediu neefectuate pot fi reprogramate.

De altfel, dreptul la concediu de odihnă anual este garantat și ”în situația în care incapacitatea temporară de muncă se menține pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”.

Te-ar putea interesa și Categoria de angajați care va primi mai multe zile de concediu în 2024. Prevederile noii modificări adoptate de Camera Deputaților

Cu alte cuvinte, perioadele celor două tipuri de concedii, cel de odihnă și cel medical, nu pot interfera astfel încât angajatul să fie privat de dreptul său la concediu anual de odihnă, mai ales având în vedere că obiectul concediului medical nu este odihna, ci tratarea/recuperarea după o afecțiune care provoacă incapacitatea salariatului de a presta activități de muncă.