Ministrul Finanţelor respinge presiunile PSD: Nu ne permitem să creştem salariul minim! Cu cât ar trebui să crească LEGAL, conform formulei de calcul a UE

Majorarea salariului minim nu este indicată în prezent din punctul de vedere al competitivităţii economiei, iar discuţiile continuă inclusiv cu privire la menţinerea sumei de 300 lei neimpozabile în salariul minim, a declarat joi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare (PNL), transmite News.ro. El a respins astfel presiunile constante ale PSD pentru creșterea salariului minim, o majorare care ar pune presiune pe mediul privat, dar și pe bugetul de stat, dat fiind că multe prestații sociale plătite din buget sunt direct proporționale cu salariul minim.

Ce se întâmplă cu salariul minim în 2026. Sindicatele vor o majorare de 300 de lei

”E o discuţie în momentul de faţă în coaliţie pe acest subiect, care nu este încă finalizată. Din punctul meu de vedere, nu ne permitem să creştem salariu minim, astăzi, şi n-ar trebui să-l creştem. În momentul când vom avea un diagnostic foarte clar în coaliţie, vom anunţa acest lucru, dar ca şi atitudine, ca şi direcţie, acesta este punctul meu de vedere, pentru că totuşi trebuie să ne gândim un pic şi la competitivitatea economiei României”, a spus ministrul Finanţelor.

Alexandru Nazare a arătat că a fost permanent crescut salariul minim, iar din partea mediului de afaceri au fost foarte multe discuţii pe acest subiect şi presiunea ar fi şi mai mare pe companiile mai mici în contextul fiscal actual.

Alte articole

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, prima reacţie din partea Guvernului după decizia CCR: „Fiecare dintre promotorii pachetelor avea obligaţia să solicite avizele”

Rău-platnicii mari şi cei cu datorii eşalonate ani de zile, în vizorul ANAF. Fiscul avertizează îl legătură cu mesajele alarmiste primite pe mail şi SPV

”Dar încă este în discuţie subiectul şi coaliţia va lua o decizie”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Potrivit calculelor oficiale, din formula de calcul prevăzută de legislaţia în vigoare ar reieşi un salariu minim de 4.325 lei. La un nivel orientativ de 47% din câştigul salarial mediu brut, suma rezultată ar fi de 4.319 lei. La nivel orientativ de 50%, salariul minim ar ajunge la 4.595 lei, iar la un nivel orientativ de 52% ar merge până la 4.778 lei.

IMM România a propus guvernanţilor ca salariul minim brut pe ţară să fie îngheţat la nivelul actual de 4.050 de lei pentru anul viitor, citând dtele unor sondaje care reflectă ”presiunile majore cu care se confruntă întreprinderile româneşti după implementarea măsurilor din Pachetul 1 de reforme”.

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că a vorbit cu comisarul european Roxana Mînzatu, despre o îngheţare a salariului minim, aşa cum îşi doreşte premierul Ilie Bolojan şi aceasta i-a spus că se intră într-o zonă de infringement, dar că o să încerce să aibă o discuţie cu premierul şi va căuta o soluţie.

Marile confederaţii sindicale anunţă o amplă acţiune de protest, în 29 octombrie, la Bucureşti. ”Nu mai acceptăm să fim victimele unui sistem care promovează austeritatea ca semn al incompetenţei şi al lipsei de responsabilitate a celor aflaţi la conducere”, transmis sindicaliştii, care se vor aduna în faţa Guvernului pentru a cere, printre aletele, un salariu minim decent.

Nazare: „Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, banii pierduți prin fraude trebuie să se întoarcă la bugetul statului”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj, după ce ANAF şi DNA au anunţat că investighează o schemă de evaziune foscală cu prejudiciu estimat la 29 de milioane delei din comerţul cu maşini second-hand. ”Dreptatea se restabileşte atunci când banii ajung, în sfârşit, acolo unde trebuie: la bugetul statului”, a transmis Nazare.

”Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, iar dreptatea se restabileşte atunci când banii care s-au scurs ani de zile din România prin mari scheme de fraudă şi evaziune fiscală ajung, în sfârşit, acolo unde trebuie: la bugetul statului, pentru investiţiile care contează cu adevărat – în educaţie, sănătate şi alte priorităţi publice”, a scris Nazare, pe Facebook, referindu-se la noua schemă de fraudă care a ieşit la lumină.

Formula de calcul pentru salariul minim 2026. Efectul imediat care-i afectează grav pe toţi românii

”Antifrauda ANAF şi DNA au descoperit o fraudă de 29 milioane lei în comerţul cu autoturisme second-hand, printr-o schemă repetată de înşelăciune fiscală. Firma implicată a folosit abuziv regimul special de marjă, declarând valori fictive şi evitând astfel plata taxelor datorate statului.

Mai mult decât atât, reţeaua nu era la prima abatere: prin mai multe firme înfiinţate succesiv, aceiaşi reprezentanţi acumulau datorii, apoi solicitau insolvenţa pentru a se sustrage de la plată.

Verificările ANAF continuă în două judeţe, în colaborare cu DNA, iar direcţiile regionale ale Antifraudei monitorizează în paralel transporturile intracomunitare de autoturisme la frontiera de vest a ţării”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

Acesta promite că, ”prin instrumente digitale, analiză de risc avansată şi, mai ales, prin voinţă” se va reuşi ”curăţarea pieţei de jucători neloiali”.

”Evaziunea fiscală nu este doar o infracţiune, ci un furt direct din buzunarul cetăţeanului. De aceea, este şi obiectivul numărul 1 al ANAF şi singura cale spre un stat corect, care îşi respectă cu adevărat cetăţenii”, a mai declarat Nazare, potrivit News.

Procurorii DNA au făcut, marţi, percheziţii în judeţele Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Braşov, Bihor şi Suceava, într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciu estimat la 29 de milioane de lei.

ANAF a transmis, într-un comunicat de presă, mai multe detalii despre ancheta aflată în curs şi a precizat că, în urma verificărilor, Inspectorii antifraudă au constatat un prejudiciu de peste 29 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA) datorată bugetului de stat.

”Societatea verificată a aplicat în mod nelegal şi abuziv regimul special de marjă pentru toate vânzările de autoturisme efectuate către persoane fizice şi juridice din România şi din alte state. Autoturismele respective nu fuseseră achiziţionate la rândul lor în regim de marjă, aşa cum prevede legea. Prin aplicarea unei marje artificiale de aproximativ 100 de euro (inclusiv TVA) pentru fiecare autoturism, societatea a diminuat semnificativ TVA declarat şi plătit la bugetul de stat”, explică oficialii ANAF.

Citește și Când și cum își poate pune ANAF poprire pe salariu. Sute de mii de români au ajuns în această situație!

Totodată, inspectorii antifraudă au constatat că o parte dintre beneficiarii externi din Uniunea Europeană nu deţineau cod valid de înregistrare în scopuri de TVA la momentul livrării. În aceste cazuri, livrările nu sunt scutite de TVA, iar societatea trebuia să colecteze TVA aferentă tranzacţiilor.

Investigaţiile inspectorilor antifraudă au relevat că reprezentanţii societăţii au repetat acelaşi tip de fraudă şi prin alte firme, folosind acelaşi mod de operare:

●        înfiinţau succesiv noi societăţi comerciale;
●        acumulau datorii la bugetul de stat prin aplicarea abuzivă a regimului de marjă;
●        solicitau ulterior intrarea în insolvenţă, pentru a evita executarea silită de către ANAF.

”Verificările se desfăşoară în prezent în locaţii situate în judeţele Ilfov şi Prahova, în cooperare cu Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, fiecare instituţie acţionând în limitele competenţelor sale legale. Aceste controale continuă în paralel cu percheziţiile efectuate de organele de urmărire penală”, a mai transmis ANAF.

În acelaşi timp, structurile regionale ale DGAF desfăşoară acţiuni de verificare şi monitorizare a transporturilor intracomunitare de autoturisme second-hand, în apropierea punctelor de trecere a frontierei din vestul ţării.

”Piaţa autoturismelor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurenţa şi dezavantajează firmele corecte. ANAF atrage atenţia asupra consecinţelor legale ale nedeclarării taxelor şi impozitelor, indiferent de sursa veniturilor şi reafirmă importanţa respectării obligaţiilor fiscale pentru asigurarea unui mediu concurenţial echitabil”, se mai arată în comunicatul de presă.