Amnesty International îndeamnă România să pună capăt „evacuării forţate” a romilor

„Lacunele legii permit autorităţilor locale, sub pretextul «renovării şi amenajării centrelor urbane», să alunge comunităţi întregi de romi stabilite de mult timp şi să le mute în locuinţe improprii, izolate de restul populaţiei„, denunţă Amnesty International într-un raport, evocând cazuri de transfer în trei oraşe, şi anume Cluj-Napoca (nord-vest), Baia Mare (nord) şi Piatra Neamţ (nord-est).

„Guvernul român trebuie să acţioneze de urgenţă pentru a pune capăt acestor încălcări ale dreptului la o locuinţă convenabilă (…) şi să înceteze evacuările forţate„, continuă ONG-ul.

România înregistrează cea mai numeroasă minoritate romă din Europa, şi anume 619.000 de persoane, potrivit recensământului din 2011, aproximativ două milioane, potrivit ONG-urilor.

Ţinuţi în sclavie până la sfârşitul secolului XIX, romii din România sunt în continuare supuşi discriminărilor şi trăiesc cel mai adesea în sărăcie, chiar dacă progrese au fost înregistrate în integrarea lor în aceşti ultimi ani, sublinia un raport recent al ONG-ului pentru apărarea drepturilor romilor, Împreună.

Amnesty International s-a concentrat asupra problemei locuinţei, tratând trei cazuri care au creat polemică în aceşti ultimi ani.

Astfel, ONG-ul denunţă evacuarea, în 2010, a sute de romi de pe o stradă din Cluj-Napoca către o zonă industrială periferică, foarte apropiată de un imens depozit de deşeuri, în locuinţe „prea mici” şi „fără instalaţii sanitare”.

ONG-ul critică, de asemenea, cazul de la Baia Mare din nordul ţării. În 2012, primarul Cătălin Cherecheş a vrut să mute pe locul unui fost combinat chimic o mie de romi din cartierul improvizat Craica.

Consiliul Europei şi numeroase ONG-uri au denunţat această operaţiune.

Numeroşi locuitori s-au opus acestui transfer, a constatat o jurnalistă a AFP în timp ce excavatoare distrugeau o parte din casele improvizate din Craica.

Alte persoane, în schimb, au acceptat să se mute în imobilele de birouri reamenajate pe locul fostei uzine chimice, chiar dacă dispuneau de un singur grup sanitar pe etaj. Primăria a vorbit atunci despre o soluţie provizorie, evocând construirea unor locuinţe sociale în viitor.

Amnesty denunţă faptul că primăria nu s-a ţinut de promisiuni.

Citeşte şi Amnesty International: Poliţia din România a folosit o forţă disproporţionată în timpul protestelor