G8 a ajuns la un acord minimal privind Siria, dar problemele-cheie ale conflictului rămân în suspans

Prin formulări neclare sau ambigue, declaraţia finală a summitului G8 cu privire la Siria reflectă divergenţe profunde între Moscova, o susţinătoare loială a regimului de la Damasc, şi occidentali, care susţin opoziţia siriană.

La summitul de la Lough Erne, în Irlanda deNord, occidentalii, de o parte, şi preşedintele rus Vladimir Putin, de cealaltă, s-au atacat extrem de dur, multiplicând critici şi înţepături reciproce. „Ajungerea la un acord nu a fost uşoară”, a recunoscut premierul britanic David Cameron, gazda summitului, evocând discuţii „sincere” între lideri.

Imediat după încheierea summitului, Putin a evocat din nou posibilitatea ca Rusia să livreze noi arme regimului sirian, dând prima lovitură uluitoare consensului de faţadă obţinut în cursul reuniunii G8.”Rămânem angajaţi în căutarea unei soluţii politice pentru criză”, se arată în declaraţia finală a G8, care afirmă totodată hotărârea în privinţa organizării „imediat ce este posibil” a Conferinţei de la Geneva 2, suspendată imediat după ce a fost anunţată de către Moscova şi Washington, scrie Mediafax.

Această conferinţă, menită să reunească în jurul aceleiaşi mese reprezentanţi ai beligeranţilor sirieni, ar urma să permită crearea „unui guvern de tranziţie format prin consens reciproc şi cu puteri executive depline”, se subliniază în document. Această formulă nu a fost niciodată pusă în practică pentru că nu precizează nimic cu privire la soarta preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Rusia a insistat din nou, la acest summit, că numai sirienii îşi pot decide soarta.

Ameninţarea teroristă şi armele chimice

Summitul G8 a luat totodată act de importanţa jihadiştilor în cadrul rebeliunii, exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu „ameninţarea în creştere a extremismului în Siria şi natura tot mai pronunţat intercomunitară a conflictului”. Aceasta este o formulă pe care se va putea baza regimul sirian, care nu a încetat să repete că el luptă împotriva unor „terorişti”.

În fine, liderii ţărilor din G8 au condamnat „orice utilizare a armelor chimice în Siria„ şi au cerut un acces pentru misiunea de anchetă ONU pe teritoriul sirian, pe care Damascul l-a refuzat până în prezent.

Problema armamentului chimic a revenit în lumina reflectoarelor în ultimele două săptămâni, Parisul, Londra, iar ulterior Washingtonul acuzând regimul că a utilizat gaz sarin (un lichid volatil neurotoxic). Moscova a catalogat aceste probe neconvingătoare, dar a subscris, până la urmă, la condamnarea generală din declaraţie.

Pe de altă parte, Franţa, ostilă până acum participării Iranului la Conferinţa de la Geneva 2, şi-a schimbat poziţia. François Hollande a anunţat că preşedintele iranian ales Hassan Rohani va fi „binevenit” la negocieri „dacă poate fi util”.

Pe teren, războiul continuă, mai ales în zona Damascului, unde trupe loiale regimului încercau marţi să zdrobească fiefuri rebele aflate în jurul capitalei, potrivit unui ONG sirian. De asemenea, două rachete trase din Siria au căzut marţi la Bekaa, o regiune în estul Libanului cu populaţie majoritar şiită, un fief al mişcării şiite libaneze Hezbollah, care susţine regimul de la Damasc, potrivit unei surse din domeniul securităţii.

Conflictul din Siria s-a soldat cu 93.000 de morţi, începând din martie 2011, potrivit ONU, iar numărul refugiaţilor a depăşit 1,6 milioane.