Brânza topită de la Hochland are mai multe ingrediente decât te-ai fi așteptat. Care sunt cele mai nocive dintre ele

Brânza Hochland este una dintre cele mai cunoscute tipuri de brânză pe care o folosesc românii, mai ales la micul dejun. Românii o includ frecvent în sandvișuri, o utilizează în diverse preparate sau o consumă simplu, fiind apreciată pentru gustul plăcut. Cu toate acestea, puțini dintre aceștia sunt conștienți de ingredientele pe care le conține, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra sănătății.

Ce ingrediente nocive conține brânza Hochland

Conform unor analize recente realizate de experți în industria alimentară, brânza topită de la Hochland, în special varianta cu șuncă, conține nu mai puțin de 25 de ingrediente, dintre care aproape jumătate sunt aditivi alimentari, cunoscuți sub denumirea de „E-uri”. Acest lucru a fost descoperit în urma unei investigații realizate de reporteri BZI, în colaborare cu specialiști, asupra acestui produs specific: brânza topită cu șuncă, ambalată în pachete de 140 de grame și vândută la prețul de 6,99 lei în magazinele Kaufland.

Eticheta produsului arată că brânza topită cu șuncă de la Hochland este obținută prin topire și are un conținut de grăsime de minimum 38%, iar aproximativ 47% din compoziția sa constă în diverse brânzeturi. Alte ingrediente includ lapte degresat, lapte praf degresat, șuncă (5%), apă, sare, amidon, arome, dextroză, fibre de citrice, proteină colagenică din porc, extract de condimente, acerola deshidratată, condimente, culturi lactice, unt, săruri de topire, corectori de aciditate, aromă de fum și sare afumată.

”Brânza topită este o varietate de brânză procesată la căldură împreună cu alte ingrediente pe bază de lapte, emulsificatori, uleiuri vegetale saturate, sare, coloranţi alimentari, uneori şi zer şi/sau zahăr. A fost inventată în secolul trecut în Elveţia, însă a cunoscut succesul în America, atunci când James Kraft a inclus-o în producţia de masă la scurt timp după al Doilea Război Mondial. Sărurile de topire folosite în procesarea brânzei topite sunt difosfaţii de calciu (E 450), polifosfatul calcic (E 452), fosfaţii de sodiu (E 339), citraţii potasici (E 332), citraţii sodici (E 331) şi citraţii de calciu (E 333)”, conform specialiștilor DSVSA Iași.

Alte articole

Aurora, lanțul cu produse de la 1 leu, a deschis primele magazine în București. În ce zone se află și ce planuri de extindere are compania

Singurul supermarket din România care nu a crescut prețurile după 1 august 2025. Unde poţi face cumpărături fără costuri în plus

Citește și: Boala românului trecut de 40 de ani. Peste 10% din populație suferă de afecțiuni respiratorii

Celule din brânza topită pot provoca cancer

”Poate produce cancer în urma interacțiunii cu proteinele din alimente, reacție ce duce la formarea nitrozaminelor (substanțe posibil cancerigene). Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine formată, producătorii din industria alimentară adaugă în produse vitamina C (acid ascorbic) și vitamina E (tocoferol).

Toate aceste E-uri din brânza topită fac parte din categoria E-urilor suspecte, care pot provoca reacții alergice, înrăutățirea astmului. Mai există un motiv pentru care brânza topită poate fi considerată riscantă pentru organism: glutamatul monosoic E 621 care este un potențiator de aromă și poate crea dependență, stimulând apetitul. Compuşii de degradare metabolică ai glutamatului au efecte neurotoxice și pot produce dureri de cap, slăbiciune, greață, modificări de ritm cardiac”, mai spun specialiștii din Iași.

Citește și: Mihaela Bilic a făcut anunțul despre Pepsi și Cola. Ce se întâmplă când le consumi: „Eu le-am spus ADIO. Le consumam în loc de apă”