Pensii 2025. Nicio majorare de la 1 ianuarie, peste 700.000 de pensii vor fi îngheţate

Pensii 2025. Sute de mii de pensionari vor avea pensiile înghețate de la 1 ianuarie! Decizia a fost luată in cadrul discutiilor cu FMI. Este vorba despre pensiile celor care au lucrat în condiții deosebit de grele, care potrivit noii legi a pensiilor nu vor fi indexate cu rata inflației.  Conform surselor, FMI a constatat că România se încadrează în limita bugetară impusă pentru recalcularea pensiilor, având în vedere că 80% dintre pensionari au beneficiat de o majorare la recalculare. De asemenea, de la 1 ianuarie, se vor face noi majorări de pensii, conform noii formule de indexare, potrivit România TV.

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

Potrivit noii formule de calcul, pensiile vor fi indexate în funcție de rata medie a inflației, la care se va adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În prezent, se estimează o creștere de peste 12% a pensiilor, conform datelor provizorii oferite de Casa Națională de Pensii Publice.

Pensii 2025. Recalcularea pensiilor întârzâiată

Recalcularea pensiilor nu s-a încheiat încă, deși legea pensiilor a intrat în vigoare de la 1 septembrie. Mai multe erori au fost identificate în procesul de aplicare a noii legi, iar numărul cererilor de revizuire a pensiilor crește continuu. Din acest motiv, mulți pensionari se gândesc să depună contestații în instanță, deoarece casele de pensii nu fac față fluxului mare de dosare.

Alte articole

Cine se pensionează în 2025 pierde 3.600 lei la pensie. Efectul Ordonanţei Trenuleţ

Se da a 13-a pensie, decizie oficială a Guvernului. Banii intră pe card de Paşte 2025, înainte de alegerile prezidenţiale

Citește și: Mica Recalculare a pensiilor ar putea fi blocată. Vești proaste pentru un milion de români
Delegația FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a venit în România pentru a analiza evoluțiile economice și financiare recente și pentru a revizui prognozele macroeconomice. În raportul publicat recent, FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 1,9% pentru 2024, iar deficitul de cont curent este estimat să se agraveze până la 7,5% din PIB în acest an. FMI preconizează o ușoară îmbunătățire a deficitului până în 2025, dar se așteaptă ca acesta să rămână ridicat pe termen lung.

Pensii 2025: Noua formulă de calcul și indexare. Plafonarea pensiilor speciale și majorarea contribuțiilor la pilonul II

Creşterea contribuţiilor la Pilonul II, de la 4,75% la 6% până în anul 2031, digitalizarea sistemului de pensii private, introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor şi reducerea pensionării anticipate sunt principalele măsuri incluse în Reforma pensiilor (R8) din Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanţelor, informează Agerpres.

„Reforma, parte a PNRR-ului României, este concepută pentru a îndeplini obiectivele UE de consolidare a rezilienţei sociale şi economice, abordând totodată recomandările specifice de ţară referitoare la îmbunătăţirea administraţiei publice şi la asigurarea viabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sprijină obiectivele UE de echitate socială, în special în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care prevede pensii adecvate pentru toţi lucrătorii”, se precizează în document.

Creşterea contribuțiilor la pensii Pilon II de la 4,75% la 6% până în anul 2031

Prima măsură inclusă în reformă vizează asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II prin creşterea contribuţiilor de la 4,75% la 6% până în anul 2031. „Creşterea contribuţiilor la Pilonul II asigură viabilitatea financiară pe termen lung a acestui pilon. Aceasta răspunde direct recomandării specifice de ţară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II. Creşterea contribuţiilor ajută la menţinerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanţelor publice”, se arată în document.

Digitalizarea sistemului de pensii private

O altă măsură vizează digitalizarea sistemului de pensii private în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii administraţiei publice. Prin introducerea de instrumente digitale pentru gestionarea şi monitorizarea pensiilor private, reforma reduce sarcinile administrative, îmbunătăţeşte acurateţea datelor şi accelerează timpii de procesare. Platformele digitale permit o mai bună coordonare între entităţile publice şi private, facilitând monitorizarea în timp real a contribuţiilor, investiţiilor şi plăţilor.

„Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii administraţiei publice şi a predictibilităţii în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât şi furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise şi actualizate”, se menţionează în document.

De asemenea, Planul prevede şi diversificarea investiţiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecţie a fondurilor de pensii private împotriva volatilităţii pieţei. Prin extinderea investiţiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piaţă sau a şocurilor specifice unor sectoare. Potrivit MF, acest aspect este esenţial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de ţară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilităţii acestor fonduri.

„Un portofoliu de investiţii diversificat creşte rezilienţa fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor”, se menţionează în documentul citat.

Pensii 2025: Noi formule de calcul pentru pensii noi şi cele aflate în plată

Reforma pensiilor vizează şi introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii noi şi cele aflate în plată, cu scopul de a asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii. „Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depăşesc capacitatea economică a ţării. Reforma întăreşte principiul contributivităţii, legând nivelul pensiilor de contribuţiile făcute de-a lungul vieţii de muncă. De asemenea, interzicerea creşterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creşteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea şi responsabilitatea fiscală”, se arată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.

Noi reguli de indexare a pensiilor. Fără motive discreţionare sau politice

O altă măsură a Reformei prevede introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor pentru a se asigura că majorările sunt realizate „pe baza unor criterii clare, stabilite prin lege, şi nu din motive discreţionare sau politice”. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că creşterile pensiilor rămân accesibile şi previzibile.

Reducerea semnificativă a oportunităţilor de pensionare anticipată, în special pentru beneficiarii de pensii speciale – altă măsură – abordează unul dintre factorii cheie care au creat presiune fiscală asupra sistemului de pensii. Reducerea pensionărilor anticipate asigură sustenabilitatea financiară şi menţinerea unei forţe de muncă active, relevă sursa citată.

Nu în ultimul rând, reforma întăreşte principiul conform căruia pensiile trebuie să fie proporţionale cu contribuţiile. Astfel, sistemul de pensii rămâne echitabil şi sustenabil, asigurând că beneficiile reflectă câştigurile şi contribuţiile din timpul vieţii active.

„Cheltuielile cu asistenţa socială au în vedere o creştere moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada 2025-2031 urmată de o indexare a cheltuielilor pentru restul perioadei de prognoză”, se precizează în document.

Reforma pensiilor speciale – noi formule de calcul

În ceea ce priveşte Reforma pensiilor speciale (R9), aceasta are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii prin introducerea unei noi formule de calcul, revizuirea regulilor de indexare a pensiilor, restrângerea posibilităţilor de pensionare anticipată şi promovarea unei vieţi active prelungite.

„Această reformă, specificată în PNRR al României, este menită să îmbunătăţească sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, să asigure echitatea şi să abordeze recomandările de ţară privind eficienţa administraţiei publice şi sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice”, potrivit Planului.

Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale şi le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea şi discrepanţele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială şi rezilienţa economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului.

De asemenea, prin măsura de calculare a pensiilor speciale pe baza principiului contributivităţii, vechimii şi ajustării veniturilor se asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuţiile şi vechimea profesională, eliminând discrepanţele dintre pensiile speciale şi cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri.

Plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie

Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie. „Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii”, se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.

Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.

Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.

Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.

Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, surse guvernamentale, spune sursa citată.