Ce conține pâinea proaspătă din supermarket. Mulți români nu citesc eticheta. Mănânci, de fapt, multe E-uri

Protecția Consumatorilor ANPC ia în calcul ca industria de panificație să folosească noi etichete, pe care să fie menționate clar nu doar valoarea nutritivă, ci și tipurile de aditivi folosiți în producție. Ce trebuie să știi despre pâinea din supermarket.

Adevărul despre pâinea din magazine

Industria de panificație ar putea fi obligată să folosească noi etichete, pe care să fie menționate clar nu doar valoarea nutritivă, ci și tipurile de aditivi folosiți în producție, a precizat ANPC.

Potrivit Protecției Consumatorilor, la sediul instituţiei a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor operatorilor economici din industria de panificaţie, ROMPAN şi ANAMOB.

„Discuţiile s-au axat pe consilierea operatorilor economici din acest sector şi pe clarificarea modului de respectare a prevederilor legale aplicabile, în special Regulamentele UE nr. 1169/2011 şi nr. 1129/2011, referitoare la produsele de panificaţie şi patiserie comercializate”, a transmis ANPC.

Printre temele abordate s-au numărat etichetarea corectă a produselor conform Regulamentului 1169/2011, care impune furnizarea de informaţii clare despre ingrediente, alergeni şi valori nutriţionale; utilizarea aditivilor în conformitate cu Regulamentul 1129/2011, care stabileşte lista şi condiţiile de utilizare a acestora în produsele alimentare; creşterea transparenţei în relaţia cu consumatorii prin oferirea de informaţii complete şi verificabile despre produsele comercializate.

Uniunea Europeană a impus deja obligația de informare a consumatorilor prin etichete lipite de produsele alimentare ambalate, precum denumirea alimentului, lista ingredientelor (inclusiv orice aditivi), informații privind alergenii, cantitatea anumitor ingrediente, marcarea datei (a se consuma de preferință înainte de/până la), țara de origine, dacă este necesară pentru claritate (de exemplu: produsele care afișează pe ambalaj drapelul țării sau repere geografice celebre), numele și adresa operatorului din sectorul alimentar stabilit în UE sau a importatorului, cantitatea netă, condițiile speciale de păstrare și/sau condițiile de utilizare, instrucțiunile de utilizare, dacă este necesar, nivelul alcoolului pentru băuturi (dacă este mai mare de 1,2 %) și declarația nutrițională.

Citește și Ce conține, de fapt, celebrul salam Sinaia de la Lidl, Kaufland, Carrefour sau Auchan. Mulți români ignoră eticheta

Câte E-uri conține pâinea din comerț

În temeiul legislației europene și/sau naționale s-ar putea impune ca unele produse alimentare să fie însoțite de avertismente specifice referitoare, cum ar fi la ingredientele al căror consum nu este recomandat copiilor ( de ex. cafeina).

Pâinea din comerț a ajuns să nu mai conțină doar făină, drojdie și apă, ci tot felul de substanțe aproape imposibil de citit, alături de o cantitate considerabilă de zahăr:

– făină într-o proporție cuprinsă între 26 și 78% din compoziție;

– amestec panificație într-o proporție cuprinsă între 7 și 69.4% din compoziție;

– 14% din produse conțin semințe (floarea soarelui, susan, mei, mac etc) în proporții cuprinse între 1,2% si 29% din compoziție;

– 4% din produse au cereale în proporții cuprinse între 13,2% și 16,7%;

– 4% din produse conțin cartofi sub formă de fulgi de cartofi în proporții cuprinse între 4% și 6%.

În ceea ce privește tipul de făină:

– făina de tip 650 se regăsește în compoziția a 77,27% din produse;

– făina de tip 1250 se regăsește în compoziția a 22, 72% din produse;

– făina de tip 550 se regăsește în compoziția a 9% din produse;

– făina de tip 480 se regăsește în compoziția a 5% din produse;

– făina de tip 1350 se regăsește în compoziția a 5% din produse.

Din punct de vedere al aditivilor alimentari din pâine – 50% au în compoziție E-uri:

– 8% din produse au în compoziție 4 E-uri;

– 4% din produse au în compoziție 3 E-uri;

– 14% din produse au în compoziție 2 E-uri;

– 24% din produse au în compoziție 1 aditiv;

– 50% din produse nu au în compoziție E-uri.

De asemenea:

– 60% dintre produsele studiate au avut în componență acid ascorbic (E300);

– 48% dintre produsele studiate au avut în componență acid sorbic (E200);

– 40% dintre produsele studiate au avut în componență propionat de calciu (E282).

Vezi și Greşeala majoră pe care o fac românii atunci când cumpără crenvurşti. Eticheta nu spune tot! VIDEO