Cea mai lungă misiune umană chineză în spaţiu s-a încheiat cu succes

Lansată pe 11 iunie de o rachetă de la baza Jiuquan (deşertul Gobi), „nava celestă” Shenzou X a rămas 15 zile pe o orbită în jurul Pământului, unde s-a cuplat de două ori cu modulul Tiangong (Palatul ceresc). Al cincilea zbor chinez cu oameni la bord – trei astronauţi, din care unul femeie – a aterizat miercuri dimineaţă (00h07 GMT) în stepa din Mongolia interioară.

Comandantul misiunii, generalul de aviaţie Nie Haisehng, a coborât primul din capsulă, zâmbind la camerele de luat vederi, potrivit imaginilor transmise în direct de televiziunea naţională. Wang Yaping, a doua astronaută chineză trimisă în spaţiu, a ieşit din capsulă imediat după el, urmată de Zhang Xiaoguang, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Ca şi precedentele misiuni, Shenzou X a fost puternic mediatizată. Săptămâna trecută, Wang Yaping a predat din spaţiu o lecţie de fizică televizată copiilor, arătându-le cum se comportă diferite obiecte în imponderabilitate. Şi preşedintele chinez Xi Jinping a fost filmat vorbind la telefon cu cei trei astronauţi. „Visul spaţial face parte din visul de a face o Chină mai puternică”, a declarat el cu acea ocazie, folosind expresia sa favorită ‘visul chinez’, după ce a predecesorului său, Hu Jintao, ‘societate armonioasă’.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

China, care trimisese primul om în spaţiu în 2003, a reuşit în noiembrie 2011 prima amarare a două nave spaţiale – fără oameni la bord atunci -, Shenzou VIII şi Tiangong 1, la o viteză de circa 28.000 km/h şi 343 km deasupra Pământului. Chinezii vor trimite ‘în jurul anului 2015’ un al doilea laborator spaţial, a declarat miercuri directorul programului de zboruri cu oameni la bord, Wang Zhaoyao, citat de agenţia China Nouă. El a adăugat că aproximativ în 2018 va fi lansat un modul experimental care să constituie nucleul unei staţii spaţiale.

Alte articole

Plata retroactivă a impozitelor pentru averile deținute în străinătate, se intensifică presiunile fiscale asupra bogaților

Veste șoc pentru români. Chinezii ar putea cumpăra uzina Dacia de la Mioveni

Simultan cu programul de zboruri cu oameni la bord, China a realizat un program de explorare a Lunii, intenţionând să fie a treia ţară care să trimită astronauţi pe satelitul natural al Pământului. Cucerirea spaţiului este văzută în China ca simbolul noii puteri din ţară şi a ambiţiilor Partidului comunist chinez de la putere.

Spre deosebire de Europa sau de Japonia, care depind de americani sau de ruşi pentru zborurile lor spaţiale, China „nu depinde de alte ţări pentru capacităţile sale fundamentale”, arată Morris Jones, expert australian în probleme spaţiale chineze.

Pentru a-şi realiza ambiţiile, China va avea până în 2015 două noi lansatoare. Cel mai greu va putea plasa pe orbita joasă o încărcătură de 20 t, fiind proiectat să alimenteze viitoarea staţie spaţială chineză, a declarat agenţiei China Nouă Yuan Jie, director adjunct al China Aerospace Science and Technology Corp (CASC). Un alt lansator, mai uşor, va putea transporta până la 13 t de material, a adăugat Yuan.