România a pierdut proiectul Nabucco. OMV: A fost aleasă altă rută pentru transportul gazelor

„Consorţiul Şah Deniz II a informat OMV, un acţionar al Nabucco Gas Pipeline International Gmbh (NGPI), în ceea ce priveşte decizia privind ruta preferată de transport al gazelor către Europa. Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiu”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV.

OMV consideră că oferta depusă de NGPI a fost foarte competitivă, îndeplinind toate criteriile de selecţie.

Totodată, grupul austriac notează că efortul investit în proiectul Nabucco va aduce beneficii în viitoare iniţiative de acelaşi tip.

Ziarul austriac Die Presse a scris miercuri că proiectul Nabucco a eşuat, deoarece consorţiul Şah Deniz a optat pentru o altă rută de export către Europa.

Alte articole

Criza carburanților după războiul din Orientul Mijlociu. Șeful OMV avertizează: „Trebuie să conducem mai puțin”. Delegația OMV – Petrom, primită la Cotroceni și la Guvern

Cât costă ziua de foraj la Neptun Deep. Prețul exorbitant dat de OMV Petrom și Romgaz

Nabucco a fost susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.

Principalul proiect concurent al Nabucco West în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale este TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat joi, la Gândul.live, că sunt şanse bune că decizia Şah Deniz să fie favorabilă proiectului Nabucco Vest, dar România trebuie să fie pregătită cu alternative dacă va fi ales TAP.

El a arătat că în cazul în care va fi selecţionat TAP, prin care gazul azer va fi livrat spre Italia prin Grecia, atunci România are pregătite soluţii alternative cum ar fi realizarea ulterioară, decalată, a Nabucco Vest, dar şi exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi a gazelor de şist.

Ministerul Afacerilor Externe a catalogat joi drept „premature şi speculative” informaţiile şi comentariile apărute recent privind o decizie a consorţiului care exploatează zăcământul azer de la Şah Deniz de a transporta gazele prin conducta TAP, în detrimentul proiectului Nabucco Vest, la care este parte şi România.

Până în vestul Turciei, gazele for fi aduse prin gazoductul TANAP, care porneşte de la un terminal de pe ţărmul Mării Caspice, în apropierea exploatării off-shore Şah Deniz, şi străbate Turcia de la est la vest.

Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.Iniţial, gazoductul urma să traverseze şi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut şi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România şi Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

GDF Suez a intrat în proiect în luna mai, preluând 9% din acţiunile consorţiului de la Nabucco. Anterior, în aprilie, grupul german RWE a renunţat la Nabucco, participaţia companiei fiind preluată de OMV.

Azerbaijanul era principalul potenţial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco.Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

Compania azeră de petrol şi gaze SOCAR, controlată de stat, a câştigat recent controlul companiei greceşti DESFA, operatorul reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, după retragerea grupului Gazprom din cursă, potrivit presei internaţionale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite în acordul de finanţare externă încheiat de Grecia cu UE şi FMI.