Interzise de UE, românii nu vor să renunțe la centralele de apartament. Care este motivul

Centralele de apartament, eliminate. Peste jumătate dintre respondenţi (55%) au afirmat că trebuie luate măsuri ferme de reducere a poluării şi sunt de acord cu obiectivele Uniunii Europene (UE) de renunţare la combustibilii fosili, între care şi gazele naturale, în favoarea electrificării masive a transporturilor, clădirilor, industriei şi a consumului casnic, potrivit datelor entralizate de platforma despre-energie.ro.

De asemenea, 66% din totalul celor intervievaţi consideră prosumatorii contribuie la un mediu înconjurător mai curat, iar aproape un sfert (24%) se aşteaptă ca, în timp, să vadă şi o scădere a preţurilor la energie, ca efect al dezvoltării regenerabilelor.

Citește și: Românii cu centrală termică vor fi arși la buzunare. Au loc mari schimbări în această iarnă. Vor trebui să renunțe la centrale iar prețurile cresc

Românii nu vor să renunțe la centralele de apartament

Vizavi despre decizia forurilor europene de a elimina treptat centralele de apartament pe gaz, cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) au declarat că aceasta nu este o decizie bună, deoarece România are zăcăminte mari de gaze, iar centralele de apartament, care funcţionează cu acest combustibil, sunt principala sursă de încălzire din ţara noastră.

Alte articole

Românii care stau la casă așteaptă cu anii să devină proprietari pe curte. Cum este posibil acest lucru: „Unii solicitanți așteaptă și de cinci ani fără să primească nicio decizie”

Românii care au sub 3.000 de lei pe card scapă de popriri! Cei cu venituri mici nu vor mai trebui să se teamă de ANAF

Totuşi, mai mult de o treime dintre români (36%) se situează la polul opus, susţinând că renunţarea la centralele pe gaz este binevenită, deoarece acestea poluează şi, în plus, resursele de gaze naturale sunt limitate.

Potrivit studiului, doar 18% dintre respondenţi se consideră bine informaţi în ceea ce priveşte evoluţiile şi deciziile din sectorul energetic din ultimii ani. Majoritatea (55%) spun că sunt „oarecum” informaţi, iar 28% declară că se simt puţin ori deloc informaţi.