Lituania preia la 1 iulie preşedinţia Uniunii Europene

„Europa trebuie să înţeleagă că momentul este crucial ca partenerii din est să se apropie de Uniunea Europeană. Dorim să ajutăm aceste ţări”, a declatat preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite într-un interviu pentru AFP.

Lituania, care succede Irlanda la preşedinţia UE, va găzdui în noiembrie un summit între UE şi şase state din Parteneriatul estic, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.

UE trebuie să se implice într-un proces de integrare mai rapid şi mai profund, evitând să aplice o dublă măsură faţă de aceste ţări şi fostul lor patron estic Rusia, în probleme precum liberalizarea vizelor, a arătat Grybauskaite.

În timpul summitului Parteneriatului estic, Ucraina ar putea semna un acord de asociere comercială cu UE, aflat în discuţie de mult timp.

Alte articole

A murit Maria Văduva, „vocea de aur a cântecului muntenesc”. Când va fi înmormântată îndrăgita interpretă de muzică populară

Andreea Bălan și Victor Cornea au dansat pentru prima dată ca soț și soție. Valsul mirilor a fost unul dintre cele mai emoționante momente ale serii

UE a indicat în mai multe rânduri că vrea să regleze cu autorităţile de la Kiev mai multe probleme legate de drepturile omului şi în special detenţia fostului premier Iulia Timoşenko.

Autorităţile din Rusia, care presează Ucraina să intre în uniunea vamală rusă, sunt îngrijorate de concurenţa venită din partea Parteneriatului estic.

„Suntem oarecum îngrijoraţi de apelurile lansare de anumiţi lideri politici, pentru a dicta unor ţări din Parteneriatul estic alegerea unei asocieri sau a alteia”, a declarat joi ambasadorul rus în Lituania, Vladimir Şikvadze, cotidianului Vilniaus Diena.

Lituania, prima republică sovietică separată de URSS, în martie 1990, este în prezent ataşată Occidentului, membră a UE şi a NATO din 2004, intenţionând să intre în zona euro în 2015.

În timpul crizei mondiale, economia ţării s-a prăbuşit cu 14,8% în 2009, iar autorităţile de la Vilnius au luat măsuri drastice de austeritate pentru a reveni la creştere. Pentru acest an, guvernul anticipează o creştere economică de 3%.

„Lituania se poate prezenta ca un model de ţară flexibilă, care a reuşit să iasă rapid din criză”, a declarat Nerijus Maciulis, economist şef la Swedbank în Vilnius.

După acordil politic de la Bruxelles privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020, preşedinţia lituaniană trebuie să negocieze detaliile programului de 960 miliarde de euro.

Acordul referitor la buget trebuie să fie aprobat cu majoritate calificată de Parlamentul European, care se va reuni în sesiune plenară de săptămâna viitoare.

La 1 ianuarie 2014 preşedinţia UE va fi preluată de Grecia.