Taxele judiciare au fost majorate în medie de 4,5 ori

La propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri Ordonanţa de Urgenţă privind taxele judiciare de timbru, se arată în comunicatul MJ.

Potrivit MJ, modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi să asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru pregătirea personalului din sistemul justiţiei.

În acest sens, actul normativ reglementează situaţii şi proceduri noi prevăzute în cele două coduri, precum etapa regularizării cererii de chemare în judecată, procedura ordonanţei de plată, soluţionarea cererilor cu valoare redusă, procedura divorţului, reglementarea recursului ca o cale extraordinară de atac.

Prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru şi care are în acest moment valori modice de 0,15 lei, 0,50 lei, 1 leu, 3 lei sau 5 lei şi a cărui achiziţionare presupunea un efort suplimentar din partea justiţiabililor şi a avocaţilor, s-au simplificat formalităţile premergătoare depunerii cererii de chemare în judecată, arată reprezentanţii MJ.

Totodată, a fost redus numărul categoriilor de taxe fixe de la 15 la cinci, făcând sistemul de taxe mult mai uşor de asimilat şi de aplicat de către practicieni.

Pe de altă parte, a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori, în medie, MJ urmărind corelarea acestora cu costurile reale ale procesului judiciar, în condiţiile în care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultimă indexare în anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de strămutare, 10 lei pentru ordonanţă preşedinţială, 19 lei – acţiunea în grăniţuire).

În mod cu totul izolat, a existat o creştere mai mare, ca de exempu pentru cererea de recuzare sau de strămutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar această creştere a avut în vedere particularitatea acestor cereri şi evitarea tendinţei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului, mai arată reprezentanţii MJ.

Au fost însă prevăzute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci când astfel de cereri se dovedesc justificate, restituindu-se jumătate din taxă dacă judecătorul se abţine sau dacă cererea de recuzare sau de strămutare este admisă.

Taxa fixă aplicabilă cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

În paralel cu majorarea taxelor fixe, dar spre deosebire de acestea, actul normativ a prevăzut diminuarea taxelor stabilite procentual în funcţie de valoarea obiectului cererii, al căror cuantum era considerabil, se mai arată în comunicatul MJ.

Alte modificări aduse prin ordonanţa de urgenţă se referă la: creşterea numărului de situaţii în care se restituie taxa judiciară de timbru şi reglementarea procedurii şi a competenţei de soluţionare a cererilor de restituire, instituirea unui sistem mai echilibrat de sancţionare în cazul unor acţiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate şi stabilirea unor norme de competenţă şi procedură pentru valorificarea creanţelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri – precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfăşurarea proceselor penale care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti – se vor evidenţia unitar, permiţând o evaluare transparentă a încasărilor şi cheltuielilor publice ale sistemului.

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate din taxele judiciare de timbru, cota care se virează la bugetul de stat pentru instanţele de judecată va fi de 45 la sută, faţă de 30 la sută, cât revine în prezent.

Totodată, s-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care să permită analize şi studii de specialitate asupra veniturilor încasate şi a tipurilor de cereri, care să faciliteze urmărirea unei politici coerente, suple şi adaptate nevoilor sistemului şi ale justiţiabililor. Instanţele vor fi obligate să completeze câmpurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate şi a realizării unor analize statistice care să fundamenteze politici în domeniul justiţiei.