NASA a lansat cu succes un telescop pentru a studia atmosfera joasă a Soarelui

Lansarea acestui satelit, denumit IRIS (Interface Region Imaging Spectograph), a fost efectuată cu o rachetă Pegasus XL de firma americană Orbital Sciences, ridicată în aer de un avion cu trei reactoare Lockheed L-1011, care a decolat de la baza militară Vandenberg din California.

Racheta cu trei module a fost lansată aşa cum era prevăzut la ora 02.27 GMT, la 150 de kilometri de California, la altitudinea de 12.000 de metri deasupra Oceanului Pacific, iar pornirea motoarelor sale a fost realizată la cinci secunde după aceea.

IRIS, conceput în cadrul unei misiuni care a avut un buget de 182 de milioane de dolari, a fost plasat cu succes pe orbita polară, 10 minute mai târziu, la 643 de kilometri deasupra Terrei, înainte de a-şi întinde panourile solare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest telescop în spectrul ultraviolet este capabil să realizeze imagini de înaltă rezoluţie, la un interval de câteva secunde, cu această regiune foarte puţin explorată până acum a atmosferei Soarelui, situată între suprafaţa astrului şi coroana acestuia. Coroana se întinde pe mai multe milioane de kilometri, diluându-se în spaţiu.

Alte articole

Fenomenul El Nino se intensifică și schimbă tiparele meteorologice la nivel global. Ce a descoperit NASA în Oceanul Pacific

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Obiectivul acestei misiuni de cel puţin doi ani este de a descifra felul în care această zonă misterioasă generează vânturile solare încărcate cu particule magnetice.

Ea va permite totodată o mai bună predicţie a momentelor în care furtunile magnetice se vor îndrepta spre Terra, unde pot să perturbe comunicaţiile şi reţelele electrice.

Acea regiune a Soarelui este, în acelaşi timp, sursa de emisie a razelor ultraviolete care au un impact important asupra atmosferei joase şi a climatului terestru, precizează NASA.

Inginerii de la NASA vor testa felul în care funcţionează IRIS timp de aproximativ o lună, înainte să activeze toate funcţiile telescopului şi ca acesta să îşi înceapă observaţiile.