Blejnar: De la mijlocul lui 2012 încep să fie controlate marile averi

„Sunt într-o perioadă de pregătire profesională şi învăţare a procedurilor pe care va trebui să le aplice din a doua parte a lui 2012. Dacă vor fi informaţii punctuale, nu excludem să fie verificări înainte de acest termen”, a adăugat Blejnar.

Şeful ANAF a spus că structura organizatorică prevede un număr de aproximativ 50 de persoane, iar în prezent sunt ocupate 23-24 de posturi din direcţia pentru controlul marilor averi.

Guvernul a autorizat la mijlocul acestui an înfiinţarea în cadrul Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală (ANAF) a departamentului care va verifica persoanele cu mari averi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Executivul a decis, la finele anului trecut, că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

Alte articole

Românii vor putea evalua serviciile din sediile ANAF și atitudinea angajaților agenției. Când intră în funcțiune noul sistem

Primii români au primit notificări de la ANAF pentru plata „taxei pe lux”

Blejnar afirma atunci că acţiunile de control în cazul marilor averi în scopul impozitării vor fi declanşate pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plata impozitelor.

Normele metodologice de aplicare a procedurii de utilizare a metodelor indirecte de control stabilesc că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, iar pe perioada controlului poate solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, informaţii sau documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale.

Verificarea persoanelor cu venituri mari se va efectua în mai multe etape, care vor determina în final starea de fapt fiscală reală, în funcţie de care se va stabili dacă se poate dovedi provenienţa veniturilor şi dacă se va aplica impozit.

Într-o primă etapă, organele fiscale vor efectua o analiză pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice.

Selectarea persoanelor fizice care vor fi verificate se va realiza din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.

În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice ce a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.

În funcţie de datele colectate, organele fiscale pot înceta verificarea sau pot trece în etapa următoare de verificare fiscală, care presupune un control mai amănunţit al tuturor documentelor disponibile şi în care pot fi solicitate şi terţe persoane pentru a da declaraţii.

Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale vor folosi metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului.

Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată. Metoda se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.

Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.

Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.