Prima companie din România condamnată pentru epuizarea unui angajat! Firma trebuie să plătească despăgubiri de 9.000 de euro

Premieră în România! O companie este condamnată în instanță pentru epuizarea profesională a aunui angajat. Firma în cauză, Betfair Romania Developer, implicată în dezvoltarea de aplicații digitale din industria pariurilor sportive, are la Cluj peste 2.000 de angajați, arată clujust.

Compania a fost obligată să despăgubească o fostă angajată din departamentul HR cu 7.500 de euro plus cheltuieli medicale de aproape 6.700 de lei.

Fosta angajată a susținut că s-a trezit într-un volum excesiv de muncă, fără sprijin, fără posibilitatea de a delega sarcini, fără o limită clară a responsabilităților, dar cu un stres permanent, ore suplimentare frecvente, sarcini suplimentare imposibil de refuzat și o presiune constantă a termenelor.

Citește și: Angajaţii unei fabrici demisionează la cererea companiei. Pe lângă salarii compensatorii, au garanţia că se pot întoarce după ce trece criza

Alte articole

Când va fi adoptată legea BURNOUT-ului în România. Se cere recunoașterea legală a epuizării fizice ca fenomen ocupațional

Ministerul Finanţelor desfiinţează o companie din subordine. Din 10 angajaţi, rămân temporar patru, care să ducă la capăt dizolvarea

Din cauza stresului, fosta angajată susține că a ajuns să fie internată în spital cu tulburări grave de sănătate, inclusiv insomnie, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior ca sindrom burnout.

Companie condamnată după ce un angajat a ajuns la burnout

Compania a transmis că nu a fost anunțată oficial și că angajata avea resurse interne la dispoziție. Angajatorul a respins acuzațiile, arfumentând că fosta angajată nu a semnalat oficial problemele de sănătate pe durata contractului de muncă. Compania a susținut că reclamanta a avut acces la resurse interne și că atribuțiile sale au fost conforme cu fișa postului.

Angajatorul a invocat faptul că nu există o legăturp directă între activitatea profesională și afecțiunea medicală a reclamantei, subliniind că aceasta nu a formulat sesizări oficiale pe parcursul desfășurării contractului.

Instanța a constatat că angajatorul nu a luat măsuri suficiente pentru a preveni epuizarea profesională a reclamantei și că volumul de muncă la care aceasta a fost expusă a contribuit la deteriorarea stării sale de sănătate.

Instanța a reținut mai multe motive care au justificat acordarea despăgubirilor morale:

• Volumul excesiv de muncă și nivelurile ridicate de presiune a timpului, ceea ce a dus la o planificare defectuoasă a sarcinilor. „Dificultate în planificarea muncii, volumul mare de sarcini, toate erau considerate prioritare, fără intervenția unui management clar” .
• Imposibilitatea de a delega sarcini, din cauza lipsei de personal suficient în departamentul de recrutare .
• Orele suplimentare frecvente, impuse de ritmul alert de muncă, fără o normare clară a activității .
• Lipsa clarității în alocarea rolurilor și a responsabilităților: reclamantei i-au fost atribuite sarcini suplimentare fără actualizarea fișei postului, ceea ce a generat confuzie și efort suplimentar.
• Presiunea constantă a termenelor și ritmului de lucru accelerat, într-un mediu în care „totul era urgent, toți erau importanți, iar pauzele erau practic inexistente” .
• Impactul grav asupra sănătății, confirmat prin documente medicale, inclusiv necesitatea tratamentului psihiatric și spitalizării .
• Efectele pe termen lung asupra vieții reclamantei, inclusiv deteriorarea relațiilor personale și dificultăți în găsirea unui nou loc de muncă.

Citește și: Val de concedieri la o importantă companie aeriană. Problemele financiare fără precedent au dus la disponibilizări masive

Pe baza acestor aspecte, judecătorii au decis că există o legătură de cauzalitate între condițiile de muncă și problemele de sănătate ale fostei angajate, motiv pentru care au obligat compania la plata unei despăgubiri morale de 7.500 de euro.

Tribunalul a obligat compania să achite reclamantei și suma de 6.691,2 lei, reprezentând cheltuieli medicale dovedite prin documente oficiale. Instanța a constatat că reclamanta a fost nevoită să suporte costurile spitalizării și ale tratamentului necesar pentru recuperare, în urma impactului psihologic sever cauzat de condițiile de muncă.

„Din întreaga stare de fapt, astfel cum aceasta s-a creionat din administrarea probelor, reiese specificul apariției, evoluției și instalării stării de epuizare profesională, burnout, prejudicul material și moral suferit de reclamantă aflându-se în raport de cauzalitate cu modul culpabil și defectuos în care pârâta (Betfair – n.rd) a organizat activitatea, a ignorat suprasolicitarea salariatului, ignorând tacit starea de fapt, aceasta convenindu-i (resurse mai puține folosite pentru posturi conexe obiectului principal de activitate).

Pârâta a profitat cu vinovăție de intersul sporit al reclamantei în îndeplinirea cât mai bine a sarcinilor de serviciu, menținând împovărarea cu un număr de roluri excesiv, a permis prin salariați direct interesați în soluționarea rolurilor deschise, presiunea ridicată asupra reclamantei și a luat măsuri doar aparente, formale în sprijinul acesteia, înrăutățirea stării de sănătate fiind tratată cu dezinteres”, se arată în motivarea sentinței Tribunalului Cluj.