Tichete cadou 8 martie 2025. Angajatele primesc 300 lei şi au zi liberă. Precizări ANAF

Tichetele cadou 8 martie 2025 vor putea ajunge până la valoarea de 300 de lei și vor fi acordate exclusiv femeilor. Plafonul a fost majorat de la 150 de lei la 300 de lei la finalul lunii decembrie 2021, printr-o Ordonanță de Urgență, astfel încât aceste tichete oferite cu ocazii speciale să fie considerate netaxabile.

Tichete neimpozabile și zi liberă

Tichete cadou 8 martie 2025. Conform Codului fiscal, aceste vouchere nu sunt supuse impozitului pe venit și nici contribuțiilor sociale obligatorii. În special în domeniul privat, mulți angajatori aleg să acorde, pe lângă tichetele cadou, și o zi liberă tuturor angajatelor.

„În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei.”– Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Voucherele de 300 de lei pot fi acordate în următoarele situații:

Alte articole

Mărţişor 2025. De ce dau bărbaţii mărţişoare azi. Tradiţii, legende şi supersitiţiii despre sărbătoarea unică a românilor

Obiceiurile și superstițiile lunii martie. Ce să faci, ce să nu faci, ca să îți meargă bine tot anul

• Cadouri oferite angajaţilor și copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului sau a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.
• Cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie.
• Cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.
• În ceea ce privește tichetele care depășesc valoarea maximă, ANAF a subliniat:

„Partea care depășește valoarea maximă de 300 lei reprezintă venit impozabil din salarii și se va datora impozit pe venit din salarii și contribuții sociale obligatorii.”

Tichete cadou sub formă de card

Tichete cadou 8 martie 2025. O altă modificare importantă introdusă prin ordonanța de urgență prevede ca toate tichetele valorice, inclusiv certificatele cadou, să fie emise doar sub formă de card, fiind astfel eliminate biletele fizice.

Angajatorii trebuie să fie atenți la respectarea principiilor de nediscriminare atunci când oferă tichetele cadou. Toate femeile angajate trebuie să beneficieze de acest avantaj, indiferent dacă sunt mame sau nu, dacă lucrează cu normă întreagă sau parțială ori dacă ocupă funcții de bază în cadrul companiei.

Vouchere de 35.750 euro şi de 44.000 euro, ultima strigare. Ajutorul GRATIS de la stat expiră la 31 martie 2025

Această măsură are rolul de a asigura un tratament egal pentru toate angajatele, fără diferențe legate de statutul personal sau profesional. Respectarea acestor reguli este esențială pentru evitarea eventualelor sancțiuni legate de discriminare la locul de muncă.

Ziua internațională a femeii

Tichete cadou 8 martie 2025. Ziua Internațională a Femeii este celebrată anual pe 8 martie, marcând realizările sociale, economice și politice ale femeilor, dar și lupta împotriva discriminării și violenței de gen. În România, această zi este adesea asociată cu acordarea de cadouri simbolice și beneficii suplimentare la locul de muncă.

În plus, conform reglementărilor în vigoare, tichetele cadou emise sub formă de card vor facilita procesul de distribuire și utilizare, eliminând riscurile asociate biletelor fizice, cum ar fi pierderea sau deteriorarea acestora. Această schimbare este menită să simplifice atât activitatea angajatorilor, cât și experiența angajatelor care beneficiază de aceste vouchere.

Istoria zilei de 8 Martie

Ziua Internaţională a Femeii, marcată pe 8 martie, a fost la începuturi o expresie a dorinţei femeilor muncitoare de dobândire a unor drepturi, însă, de-a lungul timpului, s-a transformat într-un prilej de sărbătorire a feminităţii, indiferent de religie şi rasă.

În prezent, o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri, sărbătoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale şi politice ale femeilor, precum şi progresele făcute în ceea ce le priveşte.

Vouchere de 20.000 de euro de la stat. Cine le poate primi și în ce condiții

Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internaţională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic.

În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din ţările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.

În SUA, opresiunea şi discriminarea fac ca femeile să devină tot mai implicate în campanii pentru a determina o schimbare. În 1908, 15.000 de femei au manifestat la New York cerând un program de muncă mai scurt, salarii mai bune şi drept de vot.

Un an mai târziu, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naţională a Femeii a fost sărbătorită în Statele Unite ale Americii pe 28 februarie. Femeile americane au continuat să marcheze această sărbătoare în ultima duminică din februarie până în 1913.

În 1910, cea de-a doua Conferinţă Internaţională a Femeilor Muncitoare s-a ţinut la Copenhaga. O femeie pe nume Clara Zetkin, lidera organizaţiei femeilor din Partidul Social Democrat din Germania, a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internaţională a Femeii, o sărbătoare care să fie marcată în aceeaşi zi în toate ţările, în sprijinul luptei femeilor pentru drepturile lor.

Cele peste 100 de femei din 17 ţări care au participat la conferinţă, reprezentând sindicate, partide socialiste, cluburi de femei angajate şi incluzându-le pe primele trei femei alese în Parlamentul Finlandei, au aprobat în unanimitate ideea lansată de Clara Zetkin.

Astfel, în urmă cu 100 de ani, pe 19 martie 1911, a fost sărbătorită prima Zi Internaţională a Femeii, în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. Peste un milion de femei şi bărbaţi au participat în această zi la manifestaţii pentru ca femeilor să li se acorde drepturi legate de muncă, dreptul la vot, educaţie şi de a deţine funcţii publice.

Cu toate acestea, la mai puţin de o săptămână, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care şi-au pierdut viaţa peste 140 de femei, multe dintre ele fiind imigrante de origine evreiască sau italiană şi având vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani. Acest accident a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a dus la îmbunătăţirea legislaţiei americane în domeniu.

În zorii Primului Război Mondial, în timpul campaniilor pentru pace, rusoaicele au sărbătorit pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii în ultima duminică din februarie 1913. În acelaşi an, după consultări şi discuţii, Ziua Internaţională a Femeii a fost mutată pe data de 8 martie. În 1914, femeile din întreaga Europă au manifestat împotriva războiului şi pentru solidaritate între femei.

În 1917, în ultima duminică a lunii februarie, femeile din Rusia au declanşat o grevă pentru „pâine şi pace”, după ce peste două milioane de soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa în timpul războiului. Această grevă s-a dovedit a fi prima etapă a Revoluţiei bolşevice, iar patru zile mai târziu, ţarul a fost forţat să abdice. Guvernul provizoriu a acordat femeilor dreptul la vot. Greva a început pe 23 februarie după calendarul iulian, ceea ce reprezintă ziua de 8 martie după calendarul gregorian, care este cel mai răspândit.

În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internaţională a Femeii în Uniunea Sovietică.

De la apariţia ei în cadrul mişcării socialiste, Ziua Internaţională a Femeii a căpătat tot mai multă recunoaştere de la an la an, ajungând să fie sărbătorită în ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare deopotrivă.

Astfel, 1975 a fost declarat „Anul Internaţional al Femeii” de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaţională a Femeilor a fost adoptată de multe dintre Guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei.

Multe s-au întâmplat de-a lungul timpului de Ziua Femeii, unul dintre lucrurile spectaculoase petrecându-se în Iran, în 1982, când femeile au recurs la unul dintre cele mai curajoase gesturi ale existenţei lor: şi-au dat la o parte, întreaga zi, vălul care le acoperea faţa.

În prezent, Ziua Femeii, popularizată mai mult ca „Ziua Mamei” în perioada comunistă, este o sărbătoare oficială în Afganistan, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, China, Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Madagascar, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam şi Zambia. Pe de altă parte, este sărbătorită, fără a fi o sărbătoare oficială, în ţări precum Croaţia, Serbia, Bulgaria, România şi Letonia.

Pe 8 martie se obişnuieşte ca bărbaţii să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor – soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor şi colegelor. În România şi Bulgaria, se păstrează obiceiurile de dinainte de căderea comunismului, când, de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor, notează Mediafax. 

În România, Ziua Mamei a fost în schimb declarată sărbătoare publică începând din 2010 şi este sărbătorită în prima duminică a lunii mai.