FSLI este de acord cu introducerea criteriilor de performanţă

Simion Hancescu a declarat că Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere introducerea indicatorilor de performanţă de 11 ani.

„Salariile trebuie acordate în fincţie de performanţa fiecăruia şi este corect să existe o parte fixă şi una variabilă, în funcţie de performanţă. În educaţie, criteriul pentru partea variabilă trebuie să fie performanţa şcolară. Dacă nu se vine cu măsuri, e posibil să apară derapaje. De aceea trebuie să existe criterii de evaluare foarte obiective. Fiecare angajator trebuie să aibă creiterii foarte clare, pentru a nu apărea subiectivismul. Trebuie să existe argumente atunci când se face evaluarea. Pentru învăţământ ar trebui să se pună la punct un sistem de evaluare obiectiv pentru toţi elevii din România şi, după aceea, este nevoie de depolitizarea sistemului de învăţământ şi abia apoi se poate ajunge la astfel de măsuri. În caz contrar, există riscul să apară evaluări subiective care vor crea nemulţumiri”, crede Hancescu.

Liderul sindical mai spune că, pentru a nu exista riscuri atunci când se face evaluarea, este obligatoriu ca directorii să fie bine plătiţi.

„Lucrurile trebuie analizate pentru fiecare sector în parte”, a mai spus liderul sindical.

Alte articole

Continuă greva din Educație. Mesaj tranșant al profesorilor: „Am fost ‘răsplătiţi’ cu umilinţă şi batjocură!”

Simion Hăncescu, (FSLI): „Nu se poate ca un profesor să aibă 2.500 de lei, când 4.000 de lei câştigă orice vânzător la shaormerie”

Salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor, sistem care va fi reglementat prin noua lege a salarizării din sectorul public pregătită pentru anul viitor.

Salarizarea va include în continuare o limită minimă şi una maximă, dar va fi acordată şi o sumă care va varia în funcţie de performanţa profesională individuală.

„Având în vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecărui sector bugetar (învăţământ, sănătate, apărare, justiţie, poliţie, funcţie publică, sport, afaceri externe), se impune elaborarea unui proiect normativ prin care să se reglementeze salarizarea categoriilor de personal între o limită minimă şi o limită maximă, acordarea unei părţi variabile în funcţie de performanţele profesionale individuale şi încadrarea în cheltuielile de personal alocate fiecărui ordonator principal de credite”, se arată în documentul citat.

În document se arată că prin Legea-cadru redactată în urmă cu trei ani s-a urmărit stabilirea unui raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 15, limitarea numărului de clase de salarizare la 110 şi plafonarea primelor şi sporurilor la maximum 30% din salariul de bază. Din cauza constrângerilor financiare, însă, salariile bugetarilor nu au putut fi stabilite conform acelei legi, astfel că au rămas aceleaşi dezechilibre, cu un raport între salariul de bază minim şi cel maxim de 1 la 35, cu peste 400 clase de salarizare şi o pondere a sporurilor şi primelor de 51% din câştigul salarial.